Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Urmările războiului din Ucraina: Turcia a devenit exportator de grâu
- Trupul lui Navalnîi a fost predat mamei sale
- Ucraina a semnat un acord de securitate cu Italia
- Familiile luptătorilor din Mariupol protestează la Kiev
- Jens Stoltenberg: "Ucraina va fi în NATO. Nu se pune problema dacă, ci când"
- Zelenski, după doi ani de război al Rusiei în Ucraina: "Vom învinge!"
- Zelenski participă, de la Kiev, la o videoconferință cu Joe Biden
- Zeci de români luptă în Ucraina împotriva invaziei ruse
- Ucraina ar fi lovit cu drone cea mai mare oțelărie din Rusia, la doi ani de la începutul invaziei
- Ministrul rus al Apărării vizitează trupele de pe frontul din Ucraina, în ziua în care se împlinesc doi ani de război
- Atacurile cu drone rusești au ucis o persoană și au rănit alți trei oameni, la Odesa
- Ursula von der Leyen, la Kiev, la comemorarea a doi ani de război: "Alături de Ucraina, până când va fi liberă"
- Moscova consideră că noile sancţiuni americane urmăresc să influenţeze aleerile prezidenţiale din Rusia
- Imaginile dezastrului. Cum arată oraşul Avdiivka după bombardamentele ruşilor
Update 20:07 - În haosul geopolitic creat de războiul Rusiei, Turcia a devenit nu doar exportator de energie, ci şi de grâu. Iar producătorii turci de făină şi-au propus pentru anul acesta exporturi record, după alt record anul trecut, anunță Ziarul Financiar.
După ce Rusia a anunţat că interzice până în iunie exporturile de grâu durum, ingredientul principal al pastelor făinoase, pentru a-şi proteja securitatea alimentară, Turcia a şocat pieţele vânzând la export, prin licitaţie, 150.000 de tone de grâu de acest tip. A făcut-o la începutul acestei luni, spun traderii, şi s-a transformat astfel din importator de cereale în exportator. Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume, dar durum produce puţin.
Turcia este principalul importator de grâu rusesc şi de cereale ruseşti în general. De asemenea, ultima recoltă turcească de durum a fost foarte bună, iar rezervele acestei ţări sunt mari. În plus, Turcia importă masiv cereale şi din Ucraina. Aceste lucruri au ajutat-o ca în ultimele luni să exporte grâu, inclusiv durum, mai ales către ţările de la Marea Mediterană şi din Orientul Mijlociu, unde cererea este mare şi proviziile sunt puţine, arată Reuters.
Însă reconfigurarea ordinii comerciale, dar şi a celei energetice din regiune şi din lume după ce Rusia a atacat Ucraina a adus Turciei şi rolul de exportator de gaze naturale şi de petrol, ceva la care înainte de război putea doar visa. Pentru a ajunge în acest rol, Ankara a făcut ceea ce vesticii văd a fi un pact sau chiar mai multe cu diavolul, adică cu Rusia. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că Turcia importă cereale şi din Ucraina.
Apoi, ţara punte dintre Europa şi Asia este poarta de intrare a gazelor naturale azere în UE. Şi nu în ultimul rând, o companie turcă este printre primii investitori străini care construiesc fabrici în Ucraina, deşi acolo este încă război. Este vorba de Baykar, producătorul celebrelor drone de război Bayraktar. Dar şi războiul în sine i-a priit economiei turce. Exporturile de arme ale producătorilor turci au crescut cu 27% anul trecut, la nivelul record de 5,5 miliarde de dolari, scrie Hurriyet.
În privinţa noului rol al Turciei de exportator de grâu durum trebuie spus că în vara şi toamna anului trecut Rusia şi-a majorat exporturile semnificativ, de la 52.000 de tone în aceeaşi perioadă din 2022 la 657.000 de tone. Principalele destinaţii au fost Italia, stat membru al UE şi al NATO, Turcia şi Tunisia. Legat de Turcia, Departamentul american pentru Agricultură apreciază că recolta bogată de grâu, porumb şi orz din sezonul comercial 2023-24 (iunie-noiembrie) va face ca importurile de cereale să scadă şi ca exporturile de grâu să atingă o cotă record.
Autorităţile americane cred, de asemenea, că exporturile Turciei de făină şi paste făinoase, rezultate din procesarea grâului, vor fi peste aşteptări. În primele şase luni ale sezonului comercial 2023-24, exporturile de făină de grâu au fost de 2,1 milioane tone, cu 28% peste nivelurile din aceeaşi perioadă a sezonului anterior. Majorarea se datorează în principal cererii mai mari din partea statelor africane, în mod tradiţional clienţii Rusiei şi Ucrainei.
Exporturile acesteia din urmă depind în prezent de producţia afectată de război, de un culoar îngust de tranzit al vapoarelor de marfă prin Marea Neagră şi de neînţelegerile cu vecinii din UE, pe unde grâul şi alte cereale ar trebui să ajungă pe pieţele internaţionale pe cale terestră. În primăvara anului trecut, guvernul turc a impus un tarif de 130% pe importurile de grâu, porumb şi alte cereale, după ce ţările est-europene din UE vecine Ucrainei au făcut clar că grâul ucrainean nu este binevenit pe pieţele lor.
Unii traderi cred că Ankara a luat această decizie pentru a demonstra că protejează sectorul agricol turc înainte de alegeri, dar şi înainte de recolta nouă. Până atunci, importurile nu erau taxate. Tot până atunci, Turcia era cel mai mare importator de grâu şi orz din Ucraina. La orz, cel puţin, în primul trimestru al anului trecut spre Turcia se îndreptau 42% din exporturile ucrainene.
În această lună la Ankara era aşteptat preşedintele Rusiei Vladimir Putin pentru a discuta cu omologul turc Recep Tayyip Erdogan un posibil acord nou care să permită Ucrainei să exporte grâu pe Marea Neagră. Vizita a fost amânată de Moscova, spun surse diplomatice turce. Între timp, pe piaţa grâului s-a mai produs o schimbare interesantă. Kazahstanul, cel mai mare producător de grâu din Asia Centrală, a urcat de pe locul şapte pe locul patru ca furnizor de grâu durum pentru UE. Italia este, de departe, cel mai mare client.
Interesant este şi că grâul durum al Kazahstanului l-a înlocuit pe cel al Ucrainei pe piaţa poloneză. Kazahstanul, deşi producător, cu o agricultură dominată de cereale, este şi importator. A importat în ianuarie cu 42% mai multe cereale din Turcia, potrivit agenţiei de presă azere Trend. Experţii spun că ieşirea Turciei pe piaţa internaţională a grâului durum a prevenit ca preţurile pastelor făinoase să explodeze aşa cum au făcut-o în 2021.
Cerealele turceşti au acoperit golul lăsat de prăbuşirea producţiei din ţări precum Canada, afectate de secetă. De fapt, analiştii firmei de informaţii pentru agricultură Areté cred că Turcia va uzurpa locul Canadei pe piaţa grâului durum din UE în sezonul 2023-24. Producătorii turci de făină au planuri şi mai ambiţioase. Organizaţia lor naţională a anunţat că în 2023 au reuşit exporturi record de făină: 3,6 milioane tone către 166 de ţări. Pentru anul acesta, ţinta de export a fost stabilită la 4 milioane tone de făină.
Update 18:25 Cadavrul lui Alexei Navalnîi a fost predat mamei sale, a anunțat purtătorul de cuvânt al familiei disidentului, Kira Yarmysh, potrivit Sky News.
Anunțul a fost făcut sâmbătă.
„Trupul lui Alexei a fost dat mamei lui. Mulțumim foarte mult tuturor celor care au cerut asta alături de noi", a scris Kira Yarmysh pe X.
Ea a mai transmis că detaliile despre înmormântarea lui Navalnîi vor fi anunțate în curând și că nu este clar dacă autoritățile vor „interveni” în organizarea ceremoniilor.
Decizia apare după ce mamei lui Navalnîi i s-a dat un ultimatum. Vineri, autoritățile ruse au spus că Alexei Navalnîi va fi înmormântat în colonia penală unde a murit, dacă familia nu acceptă să renunțe la o ceremonie publică.
Update 17:22 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că a semnat un acord de securitate cu Italia.
Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat un acord de securitate cu prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni. Documentul a fost semnat sâmbătă la Kiev.
Zelenski a spus că a avut o întâlnire „importantă” cu Giorgia Meloni și că acordul bilateral de cooperare în materie de securitate a fost un „rezultat important”, potrivit Sky News.
„Acest document stabilește o bază solidă pentru parteneriatul de securitate pe termen lung al țărilor noastre. Sunt recunoscător Italiei pentru sprijinul acordat Ucrainei și capacităților noastre de apărare, precum și pentru eforturile de recuperare și aprobarea ajutorului militar până la sfârșitul anului 2024”, a declarat Zelenski.
Președintele Ucrainei s-a mai întâlnit sâmbătă cu premierul belgian Alexander De Croo, cu premierul canadian Justin Trudeau și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Liderii occidentali s-au aflat sâmbătă la Kiev pentru a marca împlinirea a doi ani de la izbucnirea războiului din Ucraina.
Update 16:48 Familiile și prietenii luptătorilor din Mariupol participă sâmbătă la o manifestație într-o piață din Kiev. Ei protestează față de tratamentul de care au avut parte ucrainenii în închisorile rusești. Participanții vorbesc despre tortură și alte abuzuri.
La protest participă prieteni și rude ale membrilor batalionului Azov, care au luptat pentru apărarea orașului Mariupol înainte de căderea acestuia în primăvara anului 2022. Ei susțin că numeroși militari sunt încă în închisorile din Rusia.
Demonstrația se desfășoară în apropiere de locul în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, participă la o ceremonie împreună cu prim-miniștrii Italiei, Canadei și Belgiei, Giorgia Meloni, Justin Trudeau și Alexander De Croo, dar și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Zelenski și liderii occidentali au depus flori la Zidul Amintirii din Kiev. Pe zid sunt afișate numele și fotografiile celor uciși în apărarea Ucrainei. Cei patru lideri occidentali au sosit sâmbătă la Kiev pentru a-și arăta solidaritatea cu Ucraina, în ziua când se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei.
Update 15:30 "Situația de pe câmpul de luptă rămâne extrem de gravă. Scopul președintelui Putin de a domina Ucraina nu s-a schimbat. Și nu există indicii că se pregătește pentru pace.
Dar nu trebuie să ne pierdem curajul. Doar în ultimele zile și săptămâni, aliații NATO au anunțat noi pachete de ajutor în valoare de miliarde de dolari.
Acestea acoperă capacități cheie precum muniția de artilerie, apărarea anti-aeriană și vase de luptă, precum și echipamente și piese de schimb pentru aparate F16, drone, piese de schimb și echipamente de deminare.
Mai mult sprijin este pe drum", a promis Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comentariu la doi ani de la începerea invaziei ruse.
El a adăugat că a declarat că Vladimir Putin a calculat greșit obiectivul său de a ține Ucraina în afara NATO, susținând că liderul de la Kremlin "a obținut exact opusul".
"Ucraina este acum mai aproape de NATO decât oricând (...) Ucraina va adera la NATO. Problema nu se pune dacă, ci când", a afirmat Jens Stoltenberg.
Update 14:00 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat, într-un mesaj difuzat sâmbătă, că Ucraina va reuși să învingă în războiul declanșat de Rusia și și-a îndemnat compatrioții să rămână încrezători în victorie.
"Astăzi, din nefericire, fiecare dintre noi are pe cineva pentru care păstrează un moment de reculegere și-i onorează memoria. Împreună, ne plecăm capetele. 730 de zile de durere. Dar, în același timp, 730 de zile de speranță", a spus Zelensky într-o înregistrarea video realizată la aeroportul Gostomel.
Președintele ucrainean a evocat rezistența remarcabilă a Ucraineni în ultimii doi ani.
"Amintindu-vă ce au făcut deja ucrainenii, știți că putem face cu siguranță acest lucru: vom reuși! Suntem capabili. Aici, în acest loc (la aeroportul Gostomel, vizat de ruși în primele zile de invazie, n.r.), vă dați seama de acest lucru în cel mai bun mod posibil: metalul poate ceta, însă nu și ucrainenii", a continuat președintele ucrainean.
"O națiune care a supraviețuit primelor trei zile. Și nu a căzut în cea de-a patra. Și a învins în a cincea zi. Și apoi s-a luptat o lună, șase luni, doi ani. Ne luptăm pentru asta. Pentru cele 730 de zile din viața noastră. Și vom învinge, în cea mai bună zi din viața noastră", a estimat el.
Dear great people of a great country, I am immensely proud of each of you. I admire each one of you. I believe in each one of you. Any normal person wants the war to end. But none of us will allow Ukraine to end.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 24, 2024
That is why when it comes to ending the war, we always add: on our… pic.twitter.com/MQttTK8Ex2
Update 13:00 Patru aliați importanți ai Ucrainei au sosit sâmbătă la Kiev pentru a-și arăta solidaritatea cu țara care marchează doi ani de la invazia rusă.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Italiei, Giorgia Meloni, cel al Canadei, Justin Trudeau, și cel al Belgiei, Alexander De Croo, au călătorit împreună, cu trenul, venind în capitala ucraineană din Polonia vecină.
Meloni urma să găzduiască în cursul zilei de la Kiev o videoconferință la care vor participa președintele SUA, Joe Biden, și președintele ucrainen Volodimir Zelenski.
Update 12:00 Românii care ajută Ucraina să reziste în fața invaziei ruse sunt militari în rezervă, oameni care cunosc bine instalații militare sau tacticile de luptă.
Sunt însă și oameni din domenii precum IT-ul.
S-au dus acolo voluntar, la fel ca mulți oameni din țări de pe tot globul.
Getodac, liderul combatanților români din Ucraina, este rezervist în armata română și a fost ofițer într-un serviciu de informații. În Ucraina este soldat pe contract și încasează soldă, la ca militarii ucraineni.
"Toți din Getica (unitatea de români care luptă în Ucraina) estimăm că Rusia o să continue, dacă reușește să cucerească tărișoara asta. Nu cred că există unul care să aibă vreun dubiu. Am vrut să mă înrolez încă din primul an", a mărturisit Getodac în discuția cu jurnalistul Antena 3 CNN.
Update 11:00 Surse din Rusia transmit te Telegram că mai multe drone au lovit, sâmbătă dimineața, Uzina Metalurgică Novolipețk, cea mai mare fabrică de oțel din Federația Rusă.
Exploziile au avut în jurul orei 3.
Potrivit localnicilor, inițial s-au auzit motoarele de drone, apoi au izbucnit exploziile, urmate de un incendiu puternic.
Angajații fabricii s-au refugiat imediat într-un adăpost, cel puțin o persoană fiind rănită.
Uzina metalurgică Novolipețk produce cel puțin 18% din oțelul Federației Ruse, iar mare parte din producție are destinație militară.
Kievul nu a comentat imediat atacul însă presa internațională notează că distanța din Ucraina și până la Novolipețk este de circa 400 de kilometri, fiind accesibilă dronelor.
A metallurgical plant in #Lipetsk was attacked at night ??? pic.twitter.com/JOUXC6YMR5
— Aurora Borealis ? (@aborealis940) February 24, 2024
Update 10:00 Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit sâmbătă la Kiev pentru a marca a doi ani de războiul al Rusiei împotriva Ucrainei.
"La Kiev, pentru a marca cel de-al doilea an de război al Rusiei împotriva Ucrainei. Și pentru a sărbători rezistența extraordinară a poporului ucrainean", a scris von der Leyen pe contul său de pe rețeaua X.
"Mai mult ca niciodată, suntem ferm alături de Ucraina. Din punct de vedere financiar, economic, militar și moral, până când țara va fi, în sfârșit, liberă", a adăugat von der Leyen.
In Kyiv to mark the anniversary of the 2nd year of Russia’s war on Ukraine.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 24, 2024
And to celebrate the extraordinary resistance of the Ukrainian people.
More than ever, we stand firmly by Ukraine.
Financially, economically, militarily, morally.
Until the country is finally free. pic.twitter.com/ZLWMbOxVFh
Update 09:00 Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a vizitat, sâmbătă, trupele din grupul "Centru" al armatei.
Lui Șoigu i-a fost prezentat raportul asupra situației de pe front, a precizat Ministerul Apărării de la Moscova.
Colonelul-general rus Andrei Mordvichev, comandantul grupului de trupe "Centru", i-a raportat lui Shoigu că, în timpul operațiunii de "eliberare" a orașului distrus Avdiivka, forțele ucrainene au fost împinse cu peste 10 kilometri, a precizat sursa citată.
Șoigu s-a pronunțat asupra rolului dronelor în lupte iar șeful grupului de armată i-a spus că au fost create unități care se ocupă cu gestionarea acestor dispozitive fără pilot, a mai transmis ministerul rus.
Update 08:00 Un atac cu drone lansat de trupele ruse la Odesa a provocat un incendiu într-o clădire rezidențială din oraș, a anunțat poliția locală.
Bilanțul provizoriu al atacului este un mort și trei răniți.
Unul dintre răniți a fost salvat din dărâmăturile clădirii, toți cei trei supraviețuitori fiind spitalizați.
Oleg Kiper, șeful administrației militare din regiunea Odesa, a declarat că o femeie în vârstă de 72 de ani a suferit arsuri grave și fracturi ale membrelor după ce a rămas sub dărâmături timp de aproape două ore.
Ceilalți doi răniți sunt o mamă și o fiică, a spus adăugat el.
Update 00:01 24 februarie 2022 este data când Rusia invada Ucraina. Lunile care au urmat au dezvăluit crime în masă greu de descris dar şi o Europă care are nevoie, poate mai mult ca oricând, de coeziune şi forţă în faţa unui inamic declarat oficial la est de Europa.
Războiul din Ucraina a izbucnit în dimineaţa zilei de 24 februarie 2022, la scurt timp după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a adresat poporului şi a anunţat că Federaţia Rusă a demarat o "acţiune militară specială" pe teritoriul Ucrainei, folosindu-se de motivul "eliberării cetăţenilor asupriţi de regimul de la Kiev".
Acţiunea militară rusă din Ucraina a demarat la numai câteva ore după ce acelaşi preşedinte Vladimir Putin a anunţat că Rusia recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste Lugansk şi Doneţk din regiunea ucraineană Donbas (estul Ucrainei).
Președintele Rusiei a pretins că a recurs la acest demers pe motiv că Ucraina ar dezvolta arme nucleare și că NATO ar construi o infrastructură militară pentru a amenința "Mama Rusie”, pentru a justifica, în fața propriului popor, intervenția militar.
Iniţial, armata rusă a atacat toate bazele militare aeriene ale Ucrainei, paralizând astfel un răspuns militar pe cale aeriană a ucrainenilor. În acelaşi timp, numeroase batalioane terestre au pătruns în Ucraina atât din Rusia, cât şi din Belarus.
Lupte intense s-au purtat în oraşe precum Odesa, Harkov, Cernihiv, Mariupol, Melitopol, Jitomir, Dnipropetrovsk, Nikolaiev, Herson, precum şi în capitala Kiev. De asemenea, lupte au fost date şi în regiunile separatiste Luganks şi Doneţk.
În GALERIA FOTO de mai jos puteţi urmări imagini de la invazia Rusiei în Ucraina.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Invazia rusească a fost vehement condamnată la nivel internațional. ONU a adoptat o rezoluție prin care a condamnat invazia și a cerut, în martie 2022, o retragere completă a Rusiei din Ucraina. De asemenea, în mod repetat şefii de stat și guvernele din Europa au condamnat războiul Rusiei în Ucraina, făcând apel la încetarea focului.
Bilanţul necunoscut al victimelor civile în doi ani de război
De ambele părţi, pierderile militare sunt date pe care statele majore le ţin sub tăcere, din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.
Însă, în august 2023, oficialii americani estimau pierderile militare la 70.000 de morţi şi 100.000 - 120.000 de răniţi de partea ucraineană, şi 120.000 de morţi şi 170.000 - 180.000 de răniţi de partea rusă, notează news.ro.
Pe 20 februarie 2024 armata ucraineană a estimat că a ucis sau rănit aproape 405.000 de soldaţi ruşi în doi ani.
Ucraina şi Comisa Europeană în doi ani de război
Comisia Europeană a alocat în total 926 de milioane de euro pentru programe de ajutor umanitar menite să ajute civilii afectați de războiul din Ucraina de la invazia Rusiei în februarie 2022. Din această finanțare, 860 de milioane de euro au fost alocate programelor umanitare din Ucraina și 66 de milioane de euro pentru sprijinirea refugiaților care au fugit în Republica Moldova, țara învecinată.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va deplasa astăzi la Kiev, ziua când se împlinesc doi ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, au confirmat vineri surse comunitare, potrivit agenţiei EFE.
"Astăzi se împlineşte o aniversare tragică: aceea a agresiunii ruse pe scară extinsă contra Ucrainei", a amintit Ursula von der Leyen într-un comunicat emis vineri împreună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Au fost "doi ani de violenţă, brutalitate, teroare şi distrugere. Nu vom uita niciodată şocul iniţial al atacului, oroarea evenimentelor de la Borodianka, Bucea, Mariupol", se arată în acelaşi comunicat, în care şefii principalelor instituţii ale Uniunii Europene asigură că aceasta din urmă va susţine mereu independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Odată cu împlinirea a doi ani de la începutul războiului, UE a aprobat vineri al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care cuprinde cel mai consistent set de măsuri într-un singur pachet şi de asemenea include companii chineze.
Ursula von der Leyen vine la Kiev în aceeaşi săptămână în care a anunţat că abia după alegerile europarlamentare din iunie UE va decide dacă va începe efectiv negocierile de aderare cu Ucraina, deşi iniţial era prevăzut ca această decizie privind aprobarea ''cadrului de negociere'' pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană să fie validată în luna martie.
Război în Ucraina, 23 februarie 2024 | Consiliul Europei își reafirmă sprijinul "de neclintit” pentru Ucraina
Război în Ucraina, 22 februarie 2024 | Mai mulți muncitori ucraineni au fost răniți în urma unui atac asupra unei centrale electrice din Donețk
Război în Ucraina, 21 februarie 2024 | UE a aprobat al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, de la începerea războiului
Război în Ucraina, 20 februarie 2024 | SUA vor anunța un pachet major de sancțiuni după moartea lui Aleksei Navalnîi
Război în Ucraina, 19 februarie 2024 | Vladimir Putin va trebui tras la răspundere pentru moartea lui Navalnîi, declară şeful diplomaţiei UE
