Antena 3 CNN Externe Rusia ar fi înființat o bază de spionaj la mormântul subacvatic unde sunt îngropați peste 850 de oameni, în Marea Baltică. Ce este GUGI

Rusia ar fi înființat o bază de spionaj la mormântul subacvatic unde sunt îngropați peste 850 de oameni, în Marea Baltică. Ce este GUGI

A.I.
2 minute de citit Publicat la 16:48 26 Oct 2025 Modificat la 16:48 26 Oct 2025
Marea Baltică
Rușii ar fi înființat o bază de spionaj la locul naufragiului feribotului Estonia. Foto: Navă pe Marea baltică. Imagine cu rol ilustrativ. Sursă: Hepta

O bază subacvatică secretă menită să țină sub supraveghere activitatea NATO în Marea Baltică ar fi fost înființată de Rusia în zona în care a naufragiat feribotul Estonia, în urmă cu mai bine de 30 de ani, scrie The Moscow Times, citând o investigație a publicațiilor germane WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung.

Investigația are la bază informații din surse ale serviciilor de securitate ale NATO.

Zona în care se află nava scufundată a fost închisă acum mulți ani de autoritățile finlandeze, estoniene și germane.

Încălcând aceste restricții, serviciile de informații rusești ar fi plasat pe epava feribotului dispozitive care controlează drone și roboți subacvatici, precum și aparate capabile să depisteze semnăturile acustice ale navelor de război și submarinelor NATO. 

Aceste semnături ajută la identificarea navelor după caracteristicile sonore unice ale motoarelor și elicelor lor

Agențiile de informații occidentale consideră că Direcția Principală de Cercetare în Adâncime (GUGI) a Federației Ruse este responsabilă pentru astfel de operațiuni. 

Această unitate secretă, subordonată direct Ministerului Apărării, este specializată în spionaj subacvatic, sabotaj și recunoaștere.

Activitate intensă a rușilor în zona feribotului scufundat

GUGI controlează o flotă cu destinație specială, inclusiv mini-submarine și drone subacvatice, dar și vasul Yantar, catalogat de NATO drept una dintre navele esențiale ale Rusiei în operațiuni de spionaj. 

Vasele NATO au detectat în mod repetat nava Yantar în apropierea cablurilor subacvatice și a infrastructurii critice din Marea Nordului și Marea Baltică, arată investigația celor trei publicații germane.

Finlanda a permis temporar, din 2021 până în 2024, accesul la o parte din zona protejată din jurul "Estoniei", pentru a efectua o nouă anchetă privind cauzele dezastrului. 

În acest timp, conform anchetei jurnalistice, țările NATO au observat o activitate sporită a submarinelor rusești în apele respective.

În plus, în ultimii ani, Lituania, Letonia, Regatul Unit și Irlanda au raportat descoperirea unor senzori subacvatici neidentificați, probabil de fabricație rusească, notează publicațiile germane, conform The Moscow Times.

Investigația mai arată că firmele rusești achiziționează de mulți ani tehnologie occidentală avansată de supraveghere subacvatică printr-o rețea de intermediari, inclusiv firme înregistrate în Cipru.

Valoarea acestor tranzacții este estimată la 50 de milioane de dolari.

Cum s-a scufundat feribotul Estonia

Nava "Estonia" s-a scufundat pe 28 septembrie 1994 în timpul unei furtuni puternice, pe când naviga spre Stockholm. 

Ancheta a relevat că masiva ușă metalică de la pupa navei, care permitea accesul mașinilor în cală, a cedat din cauza sudurii deficitare a mecanismului închidere.

Ușa făcea corp comun cu nava și, după ce s-a desprins în mers, apele au inundat rapid vasul.

Ușa a fost recuperată ulterior de pe fundul mării, în cursul anchetei internaționale care a urmat dezastrului (foto următoare).

La bordul feribotului se aflau 989 de persoane, dintre care 803 pasageri și 186 membri ai echipajului, majoritatea suedezi și estonieni.

852 de oameni au murit ca urmare a scufundării navei, într-o zonă situată la 35 de kilometri de insula finlandeză Utö.

Unele dintre rămășițele victimelor se află încă la o adâncime de 80 de metri sub apă.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Parteneri
x close