Autoritățile din SUA au crescut exponențial colectarea ADN-ului migranților, inclusiv al copiilor, care ajunge direct într-o bază de date criminalistică națională.
În ultimii trei ani, numărul profilelor genetice adăugate a crescut cu 5.000%, iar experții vorbesc despre o expansiune fără precedent a supravegherii genetice și o încălcare gravă a vieții private, scrie The Guardian.
Autoritățile de imigrație din SUA colectează și introduc în baza națională de date a infractorilor informațiile ADN ale migranților, inclusiv ale copiilor, potrivit unor documente guvernamentale publicate la începutul acestei luni.
Baza de date include ADN-ul persoanelor care fie au fost arestate, fie au fost condamnate pentru comiterea unor infracțiuni, iar forțele de ordine o folosesc pentru a căuta potriviri atunci când recoltează ADN de la locul unei crime.
Cu toate acestea, majoritatea migranților ale căror probe au fost colectate de Customs and Border Patrol (CBP) – agenția care a publicat documentele – nu sunt acuzați de nicio infracțiune gravă.
În ciuda acestui fapt, CBP creează acum un profil ADN detaliat al migranților, care va rămâne permanent accesibil organelor de aplicare a legii, ceea ce reprezintă o „extindere masivă a supravegherii genetice”, a declarat un expert.
Informațiile ADN sunt stocate într-o bază de date gestionată de FBI, numită Combined DNA Index System (Codis), folosită la nivel național de poliția locală, de stat și federală pentru identificarea suspecților pe baza datelor genetice.
Wired a relatat în premieră despre această practică și despre existența documentelor, estimând că ADN-ul a peste 133.000 de adolescenți și copii migranți a fost deja colectat și încărcat în baza de date Codis. Unul dintre acești copii avea doar patru ani.
„Pentru a securiza granițele, CBP utilizează toate resursele disponibile pentru a identifica persoanele care intră în țară. Nu permitem traficanților de persoane, abuzatorilor sexuali de copii și altor infractori să pătrundă în comunitățile americane”, a declarat Hilton Beckham, comisar adjunct pentru relații publice al CBP, într-o declarație pentru Wired.
„În acest scop, CBP colectează probe ADN pentru a le transmite către Combined DNA Index System al FBI... de la persoanele aflate în custodia CBP care au fost arestate pentru infracțiuni federale, precum și de la străinii reținuți de CBP care sunt supuși procesului de amprentare și care nu beneficiază de vreo excepție de la obligația de recoltare”, mai spune el.
Experții de la Universitatea Georgetown și de la Center on Privacy and Technology au publicat săptămâna trecută un raport care arată că CBP colecta ADN-ul aproape fiecărui migrant reținut, indiferent de durata detenției.
Potrivit raportului, agenția a adăugat peste 1,5 milioane de profiluri ADN în baza Codis din 2020 încoace, ceea ce înseamnă o creștere de 5.000% în doar trei ani.
Este o „extindere masivă a supravegherii genetice și o invazie nejustificată a vieții private”, a declarat unul dintre autorii raportului, Emerald Tse.
„Programul întărește narațiunile dăunătoare despre imigranți și amplifică practicile polițienești deja existente care vizează comunitățile de imigranți și persoanele de culoare, ceea ce ne face pe toți mai puțin în siguranță”, a mai spus Tse într-o declarație.
Documentele publicate de CBP, care detaliază fiecare persoană de la care s-au prelevat probe ADN, vârsta și țara de origine, locul în care a fost transferată și acuzațiile formulate, datează încă din 2020.
Cel mai recent document publicat este din primul trimestru al anului 2025. Există sute de mii de înregistrări ale persoanelor ale căror date genetice au fost colectate de CBP între 2020 și 2024.
Dintre cei peste 130.000 de minori și adolescenți, aproape 230 erau copii sub 13 ani, iar peste 30.000 aveau între 14 și 17 ani, potrivit Wired.
CBP a lansat inițial un program pilot pentru colectarea ADN-ului persoanelor reținute în 2020, în conformitate cu o reglementare a Departamentului de Justiție, care acorda agenției un termen de trei ani pentru a respecta noua obligație de colectare a probelor genetice și de încărcare a acestora în Codis.
La acea vreme, CBP preciza că recoltează ADN de la cetățeni non-americani reținuți, cu vârste cuprinse între 14 și 79 de ani. Politica Departamentului pentru Securitate Internă și a CBP prevede, în general, că minorii sub 14 ani nu sunt obligați să ofere probe ADN, însă există un anumit grad de discreție la nivelul ofițerilor de teren.
Totuși, un asemenea ritm de colectare a datelor genetice nu ar fi fost posibil într-un context al sistemului penal, potrivit raportului realizat de Center on Privacy and Technology și Universitatea Georgetown.
„Până în 2020, aproape toate profilele ADN din baza de date a infractorilor Codis erau adăugate de către poliția de stat și locală, precum și de alte agenții de aplicare a legii din domeniul penal. În contextul penal, există anumite limitări privind momentul, modul și persoanele de la care agențiile de aplicare a legii pot recolta ADN, ceea ce face ca procesul de acumulare a probelor să fie complicat și să necesite resurse semnificative”, se arată în raport.
