Ursula von der Leyen a provocat o „rebeliune” în interiorul administrației europene după ce a cerut să existe o „preferințe” pentru produsele europene în achizițiile publice, iar asta arată din nou diviziunile din interiorul blocului pe tema felului în care ar trebui UE să facă competiție cu SUA și China, scrie Politico. De acum, Comisia va trebui să facă o echilibristică dificilă – cum poate să determine sectoarele publice ale țărilor europene să achiziționeze produse din UE fără să fie acuzată de protecționism economic.
Executivul european ar fi trebuit să explice în această săptămână ce înseamnă, în practică, politica sa „Buy European”. Măsura, care ar fi trebuit să asigure contracte de miliarde de euro în achiziții publice, a fost amânată, luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2026.
Amânarea este rezultatul coalizării a nouă țări europene împotriva inițiativei. Vârful de lance al acestui grup de opoziție este Cehia. În grup se mai află și Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Malta, Portugalia, Slovacia și Suedia.
Aceste țări sunt motivate de îngrijorarea că UE ar putea să ajungă să-și facă rău singură dacă unele dintre sectoarele sale economice vor fi „decuplate” de la economia globală.
Rebeliunea generată de această propunere arată că există în continuare o serie de diviziuni profunde la nivelul blocului când vine vorba de abordarea comercială și economică într-o lume dominată de SUA și China.
Pentru tabăra condusă de președintele Franței, Emmanuel Macron, dominată de cele mai mari puteri industriale ale blocului, Europa poate să aibă succes în această confruntare globală doar dacă acordă tratament preferențial propriilor producători industriali și tehnologici.
Pentru țările mai mici, care au o abordare comercială mai liberală, însă, o astfel de poziție este de neconceput. Ele susțin că economiile lor pot rămâne competitive doar dacă sunt libere să aleagă cele mai bune produse la cele mai bune prețuri – chiar dacă asta înseamnă să cumpere din China sau din Coreea.
De-a lungul anilor, aceste țări au ajuns la concluzia că o strategie de tipul „Buy European” va slăbi economia blocului european, dând un tratament preferențial giganților franco-germani. Aceștia ar urma să fie supuși unei presiuni competitive mai mici, ceea ce îi va face să crească prețurile.
Președinta Comisiei a susținut, însă, ideea de a permite guvernelor europene și a altor organizații publice să-și exprime o „preferință europeană” în achizițiile publice.
Legea Acelerării Industriale reprezintă prima formă de test a acestui concept, deși inițial fusese concepută doar ca un instrument de accelerare a investițiilor în proiecte de decarbonizare.
În timpul procesului de realizare a documentului, șeful politicii industriale de la Comisia Europeană, vicepreședintele Stephan Sejourne (din partea Franței) a transformat conceptul într-o propunere concretă care ar include și o evaluare mai serioasă a investițiilor străine.
Adversarii politicilor Comisiei cer ca situația să fie gestionată cu atenție
De cealaltă parte, Cehia a criticat abordarea Comisiei și i-a transmis să „acționeze cu cea mai mare grijă când pregătește o abordare «preferențială europeană»”.
„Adoptarea unor reguli disproporționate pentru «preferința europeană» ca standard pentru politicile noastre ar putea risca creșterea neîncrederii în sistemul multilateral de comerț și în UE ca partener de încredere și predictibil”, spun cehii într-o declarație semnată de alte opt țări.
Aceste temeri sunt împărtășite și în afara Europei. O delegație japoneză a federației de business Keidanren – ai cărei membri includ giganți auto precum Toyota sau Mitsubishi – s-a întâlnit recent cu un reprezentant al lui Sejourne pentru a discuta această posibilă nouă abordare.
Ideea de la care pleacă exponenții ideii este ca țări partenere precum Japonia să fie exceptate din start de la plan.
Îngrijorările exprimate de Cehia și de țările aliate ei au fost repetate și de mai multe grupuri de business europene, deși multe dintre ele ar putea să beneficieze de pe urma politicii.
Peter Kofler, de exemplu, președinte al grupului de business Danish Entrepreneurs a avertizat împotriva „zidurilor protecționiste care ne izolează de realitatea globală”.
„A impune o «preferință europeană» în achiziții înainte ca soluțiile noastre să fie la cel mai înalt standard de calitate ne va bloca într-o economie de rang secund”, a argumentat el.
Frica de birocrație
Alte organizații de business au semnalat că sunt deschise la o politică de favorizare a achizițiilor europene, dar și-au arătat îngrijorarea față de felul în care aceasta va fi implementată – există teama că ea va genera bariere birocratice într-o perioadă în care Comisia s-a angajat să elimine din povara reglementării.
Orgalim, de exemplu, s-a poziționat în favoarea abordării comerciale, dar a precizat că e nevoie să „evităm noi poveri administrative și de reglementare care să blocheze industria într-o perioadă în care avem nevoie disperată de flexibilitate pentru a inova și a deveni competitivi”.
Într-un document de poziție anterior, Polonia a transmis idei similare, spunând că o astfel de abordare ar putea fi un instrument important dar că succesul va depinde de „calibrare”.
Polonezii susțin o abordare flexibilă „Made in Europe” și spun că majoritatea țărilor care sunt avansate în ce privește tranziția la energia verde vor avea beneficii disproporționate față de restul.
Aleksandra Kordecka, expertă în echipa lui Sejourne, a încercat să convingă că aceste îngrijorări sunt nefondate – „Scopul «Made in Europe» este ca banii publici învestiți în Europa să meargă pentru a finanța locuri de muncă europene și industria locală europeană”.
Kordecka a adăugat că UE vrea să creeze un mediu în care industriile europene să poată să intre în competiție cu industria masivă a Chinei.
Ştiri video recomandate
