Uniunea Europeană ar putea să facă schimbări importante în ce privește statutul noilor membri – mai exact, aceștia ar putea să nu mai aibă drept de veto în Consiliul European în primii ani de la aderare – o încercare de a face extinderea blocului mai acceptabilă pentru unele dintre statele-membre mai sceptice, relatează The Guardian.
În prezent, există un efort pentru primirea rapidă a mai multor state, până la finalul deceniului.
Conform planurilor luate în considerare de Comisia Europeană, țări precum Republica Moldova sau cele din Balcanii de Vest nu ar mai avea dreptul de veto pe decizii de politică externă sau pe alte chestiuni decise prin unanimitate – precum taxarea.
Ideea ar privi mai ales statul Muntenegru – unul dintre cele mai avansate în procesul dev aderare și care ar putea să se alăture în anul 2028. Luna aceasta, grupul tehnic care pregătește tratatul de aderare al țării s-a reunit pentru prima dată, ceea ce arată că aderarea a intrat în ultima etapă.
UE a învățat „lecția Orban”
În acest context, oficialii UE iau în calcul măsuri de protecție pentru noii membri, menite să împiedice blocarea deciziilor de către un singur stat membru, potrivit a patru surse din UE. Ideea a apărut după experiența dificilă cu Ungaria, al cărei fost guvern pro-rus condus de Viktor Orban a blocat prin veto mai multe decizii importante ale UE, în special un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
O interdicție temporară privind dreptul de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului, care ar servi apoi drept model pentru alte țări aflate în așteptare. Măsura de protecție este considerată la limita legalității și ar putea fi introdusă doar pentru o perioadă temporară, pentru a evita crearea unor membri UE de rang secund.
Separat, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, le-a scris liderilor UE săptămâna trecută cerând „soluții inovatoare” pentru accelerarea aderării la UE a țărilor din Balcanii de Vest. Într-o scrisoare în care descria extinderea UE drept o „necesitate geopolitică”, Merz a cerut, de asemenea, „statut de membru asociat pentru Ucraina”, ca „pas decisiv pe drumul Ucrainei către aderarea deplină”.
Statutul de membru asociat pentru Ucraina ar însemna participarea la reuniunile UE și reprezentare în instituțiile blocului european, dar fără drept de vot. Propunerea Germaniei, a scris Merz, „reflectă situația specială a Ucrainei, o țară aflată în război” și ar „facilita negocierile de pace aflate în desfășurare”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins această idee: „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie, de asemenea, complet — deplin și egal”, a scris el pe rețelele sociale după ce scrisoarea lui Merz a devenit publică.
Extinderea ar putea fi problematică în anii următori
Extinderea UE aproape că ajunsese într-un punct mort până când invazia rusească din Ucraina a dat un nou impuls negocierilor de aderare cu vecinii estici. Comisia a spus anul trecut că ar putea primi noi membri până în 2030, identificând Muntenegru și Albania drept favorite, lăudând în același timp progresele rapide ale Republicii Moldova și sugerând că aderarea la UE ar putea fi o garanție de securitate pentru Ucraina.
O amânare a dreptului de veto este una dintre mai multe măsuri de protecție discutate pentru a face extinderea UE mai ușor de acceptat.
Statele membre existente ale UE trebuie să aprobe în unanimitate primirea unor noi țări. Oficialii sunt preocupați în special de ratificarea în Franța, unde alegerile prezidențiale vor avea loc în 2027 și unde scepticismul față de extinderea UE este în creștere — un sondaj Eurobarometru recent a arătat că doar 43% dintre respondenții francezi susțineau extinderea UE, în timp ce 48% erau împotrivă.
Surse din UE susțin că este nevoie de gândire creativă pentru ca extinderea să devină realitate, în special în Balcanii de Vest, o regiune de 17,4 milioane de oameni, unde Rusia și China încearcă să câștige influență.
Un diplomat UE a spus că suspendarea temporară a dreptului de veto e una dintre „soluțiile constructive” analizate în cadrul unui proces de „gândire creativă” privind extinderea UE.„Există o dezbatere despre cum să ne asigurăm că o extindere mai amplă ar fi benefică atât pentru țările candidate, cât și pentru UE însăși. Ideile privind reformele interne și diferitele elemente ale tratatelor de aderare fac toate parte din această discuție”, a explicat și un al doilea diplomat citat.
Germania a condus eforturile pentru reforma internă a UE - cum ar fi eliminarea dreptului de veto în politica externă - temându-se că o Uniune nereformată, cu peste 35 de țări, ar fi blocată permanent. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a spus la începutul acestei luni că „o Uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate pur și simplu să continue să funcționeze după aceeași abordare concepută pentru un grup mult mai mic”.
Însă, Comisia Europeană se teme că așteptarea unui consens privind reformele UE, care ar putea necesita modificarea tratatelor, ar putea împinge extinderea pe plan secund.
Dintre țările candidate, Ucraina este considerată distinctă din cauza dimensiunii sale, a războiului cu Rusia și a costurilor uriașe ale reconstrucției. Costul total al reconstrucției Ucrainei era estimat la 588 de miliarde de dolari pe 21 decembrie 2025, adică de trei ori dimensiunea economiei sale.
Oficialii UE cred că Ucraina este pe cale să finalizeze tehnic procesul de aderare în patru ani, dar consideră că data intrării este o chestiune politică legată de un acord de pace.
Ştiri video recomandate
