Marea Britanie și Franța ar trimite trupe în Ucraina în cazul unui acord de pace. Documentul semnat la Paris

"Cred că o astfel de vizită poate avea loc în 2026 (N.r. - Macron în România). Sunt chestiuni bilaterale pe care lucrăm şi parte din aceste garanţii de securitate sunt o coordonare care va avea loc aici în Franţa. Vorbim totuşi de operaţiuni militare. Când vorbeşti de operaţiuni militare nu poţi să spui că o să aterizeze un avion la ora 16:30 care vor avea anumite echipamente etc. Ăsta este motivul pentru care multe lucruri făcute pentru Ucraina au rămas confidenţiale. Şi acum la fel, când ajungem în Parlament trecem doar lucruri generice. Este un hub care funcţionează (N.r. - la Câmpia Turzii), dar mai mult de atât nu vă spun", a spus Nicuşor Dan

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a afirmat că România nu va trimite trupe în Ucraina, ci va oferi suport logistic.

"În primul rând, coaliția asta știți că funcționează de doi ani și președinții României care au particiapt au avut un mandat pe care și l-au luat. Nu trupe în Ucraina ci suport logistisc, training pentru militari ucraineni în România sau în alte țări europene, participare la programe comune de înarmare, lucruri pe care le cunoașteți.

Pentru ca documentul de azi să nu fie o simplă declarație de intenție, pentru fiecare din țări, inclusiv România, aceste angajamente vor fi trecute prin parlamente. Va fi un decupaj pe care parlamentul României îl va aplica", a spus şeful statului.

O declarație de intenție privind desfășurarea de forțe în Ucraina „în cazul unui acord de pace” a fost semnată la Paris.

„Aceasta este o parte vitală a angajamentului nostru de neclintit de a fi alături de Ucraina pe termen lung”, a declarat premerul britanic Keir Starmer.

„Acest lucru deschide calea pentru cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea opera pe teritoriul ucrainean, securizând cerul și mările Ucrainei și regenerând forțele armate ale Ucrainei pentru viitor”, a spus acesta.

„Scopul coaliției celor dispuși este de a contribui la realizarea unei păci durabile și de a colabora cu SUA pentru a garanta securitatea Ucrainei pe termen lung”, a mai declarat Starmer.

"Cred că forțele noastre se pot baza pe armata Ucrainei, iar soldații din Regatul Unit și Franța vor beneficia de echipamentele necesare. Avem destule detalii și știm care sunt țările care se vor implica și cu cât vor contribui fiecare în mod individual.

Vreau să le mulțumesc liderilor care s-au alăturat acestei soluții pașnice. Este foarte important pentru noi acest lucru. În acest acord de pace este foarte important orice element care poate împiedica o nouă agresiune rusească. Vom avea și alte întâlniri cu Witkoff și Kushner. Lucrăm pentru a obține acorduri bilaterale și trilaterale pe care sperăm să le semnăm curând. Suntem foarte recunoscători pentru sprijinul acordat de SUA, pentru că astfel putem avea sprijinul necesar ca Rusia să nu mai agreseze Ucraina.

Suntem de acord ca aceste garanții să fie formulate pe un temei juridic. Trebuie să mai lucrăm asupra chestiunilor teritoriale. Avem numite idei. Dacă mai rămân chestiuni blocate în echipele de negociere, liderii se pot implica. Vreau să îi mulțumesc lui Macron că ne-a permis să lucrăm aici timp de două zile, dar și reprezentanților americani pentru contribuția lor. Partenerii noștri pot supune Rusia sancțiunilor pentru a opri războiul. Este o agresiune începută de Rusia și, de aceea, știm ce trebuie făcut pentru a pune capăt războiului.

Sancțiunile și activitățile diplomatice funcționează și produc efecte. Am vorbit astăzi despre apărare și vreau să subliniez că este esențial să accentuez nevoia noastră de rachete. Rusia continuă să ne lovească în fiecare zi, nu folosește diplomația, ci ne atacă satele, orașele și infrastructura. Am discutat acest lucru la Mar-a-Lago cu Trump. Chestiunea apărării antiaeriene a fost abordată pentru că, cu cât ne putem apăra mai bine, diplomația noastră va fi mai puternică", a spus şi Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

"Ne-am întâlnit cu Zelenski, Witkoff și Kushner. Este cea de-a 15-a întâlnire a coaliției voluntarilor; am avut 28 de șefi de state și guverne, secretarul general NATO, președinții Comisiei Europene și Consiliului European. Am făcut progrese considerabile astăzi, ceea ce se reflectă în declarația de la Paris. Această declarație recunoaște convergența operațională între țările membre, Ucraina și SUA, vorbește despre garanții foarte importante de securitate și stabilește componentele acestora. Luăm notă de faptul că organismul de coordonare se va ocupa de coordonarea forțelor pentru a acorda sprijinul necesar.

Avem o abordare consolidată. Stabilim un mecanism de monitorizare a încetării focului, apoi sprijin pe termen lung pentru forțele armate ucrainene care sunt sau rămân pe linia frontului. Pe bază voluntară, 800.000 de soldați vor fi disponibili pentru a ne asigura că această armată poate descuraja orice nouă agresiune. De asemenea, transpunem în termeni juridici acest angajament legal prin mecanismul de solidaritate și intervenție. Asigurăm o convergență la scară economică, am subliniat arhitectura, planificarea și regulile pentru garanțiile de securitate oferite Ucrainei. O parte din discuții s-a concentrat pe prosperitatea Ucrainei, cu dorința de a ne accelera activitatea în următoarele săptămâni. Vrem să ducem la bun sfârșit acest plan, care va face parte din acordul de pace.

Toate elementele sunt piloni care vor sprijini negocierile. Garanțiile sunt cheia care vor permite ca un acord de pace să nu ducă la noi amenințări. Toate țările reprezentate aici subliniază aceste lucruri, la fel ca după întâlnirea de la Berlin de anul trecut. Împărtășim dorința de pace în Europa. Ne este clar că acordurile de pace semnate de Rusia în ultimii 15 ani au fost încălcate, în Moldova, Georgia și Ucraina. Vrem să avem pace și garanții, dar experiențele din ultimii 15 ani au dus la ceea ce facem acum", a spus Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, după întâlnire.

Marți, așa-numita Coaliție a Voluntarilor, formată în mare parte din lideri europeni, s-a întâlnit la Paris cu emisarii președintelui american Donald Trump, pentru a încerca să facă progrese suplimentare în ceea ce privește un acord de pace durabil pentru Ucraina. Întrucât președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, insistă că un plan de încheiere a războiului cu Rusia este „în proporție de 90% finalizat”, nimeni din acea sală nu a vrut să pună în pericol menținerea americanilor în tabăra celor care susțin Kievul. Dar la întâlnirea de la Paris exista un elefant imens, iar atmosfera de fond era extrem de tensionată, scrie jurnalista BBC Katya Adler.

Intervenția administrației Trump în Venezuela și insistența președintelui SUA, la scurt timp după aceea, că „avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securității naționale” au fost evenimentele din ultimele zile care au tensionat relația dintre americani și europeni.

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume - este de șase ori mai mare decât Germania. Se află în Arctica, dar este un teritoriu autonom al Danemarcei.

La întâlnirea de la Paris, Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, stătea vizavi de două figuri puternice care îl reprezintă pe Trump: trimisul special Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner.

Ea a fost presată de colegii europeni să nu antagonizeze SUA din cauza Groenlandei, în cazul în care acest lucru ar afecta sprijinul SUA pentru Ucraina.

Liderii Europei ar fi preferat mult mai mult ca Groenlanda și dezbaterea privind Ucraina să fie separate. Însă, pe măsură ce temperatura politică creștea de la Washington și Copenhaga, liderii marilor națiuni europene prezenți la reuniunea de la Paris au emis o declarație în care spuneau: „Groenlanda face parte din NATO. Prin urmare, securitatea în Arctica trebuie realizată colectiv, în colaborare cu aliații NATO, inclusiv Statele Unite”.

„Este de competența Danemarcei și Groenlandei, și numai a lor, să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată în declarație.

Comunicatul a fost salutat de prim-ministrul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, însă criticii spun că a fost elaborat lent și, din cauza numărului limitat de semnatari ai declarației, nu a reușit să arate o Europă unită.

„Dacă ar fi existat o declarație comună din partea tuturor celor 27 de parteneri ai UE, plus aliatul NATO, Regatul Unit, în sprijinul suveranității daneze, aceasta ar fi transmis un mesaj puternic către Washington”, spune Camille Grande de la think tank-ul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR). El a fost secretar general adjunct pentru investiții în apărare la NATO între 2016 și 2022.

Luați în considerare ironia întâlnirii din Franța. Mai mulți lideri europeni și nu numai, inclusiv ai NATO și UE, încearcă să implice administrația Trump în protejarea viitoarei suveranități a unei țări europene (Ucraina) împotriva ambițiilor teritoriale agresive ale unei forțe externe (Rusia), imediat după ce SUA au năvălit militar în Venezuela suverană, arestându-l pe președintele acesteia, continuând în același timp să amenințe activ suveranitatea unei alte națiuni europene (Danemarca).

Ca și cum lucrurile nu erau deloc clare, Danemarca și SUA sunt ambele membre ale alianței transatlantice NATO. Sunt aliați extrem de apropiați. Sau au fost.

Întrebarea este dacă, dacă Trump și-ar îndeplini ambiția de a aduce Groenlanda sub controlul SUA, ar reprezenta acest lucru nu doar o amenințare existențială pentru NATO, ci și o criză majoră pentru UE?

Casa Albă a reiterat că Groenlanda va fi mai bine protejată de SUA după ce liderii europeni și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și teritoriul danez.

„Președintele Trump consideră că Groenlanda este o locație strategic importantă, critică din punctul de vedere al securității naționale și este încrezător că groenlandezii ar fi mai bine serviți dacă ar fi protejați de Statele Unite de amenințările moderne din regiunea arctică”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, pentru CNN într-un comunicat. „Președintele este angajat să stabilească o pace pe termen lung pe plan intern și internațional”, a adăugat ea.

Şefa Uniunii Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe X că "susținem în mod colectiv Ucraina, iar viitorul va fi unul sigur și prosper".

"O puternică demonstrație de unitate pentru Ucraina astăzi, la Paris, în cadrul reuniunii liderilor Coaliției celor dispuși din statele membre ale UE, aliații NATO și prietenii Ucrainei.  Declarația noastră comună transmite un mesaj clar. Susținem în mod colectiv Ucraina, iar viitorul va fi unul sigur și prosper", a transmis ea.

A strong display of unity for Ukraine today in Paris at the Coalition of the Willing leaders meeting from EU Member States, NATO allies and friends of Ukraine.

Our joint statement sends a clear message.

We collectively stand by Ukraine and a safe, secure prosperous future…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 6, 2026

Într-un document preliminar elaborat de aliații occidentali ai Ucrainei, se arată că, în cazul în care războiul se va încheia, Kievul ar urma să primească garanții de securitate esențiale, menite să descurajeze o nouă agresiune a Rusiei.

„Va exista un sistem continuu și de încredere de monitorizare a încetării focului. Acesta va fi coordonat de Statele Unite, cu participare internațională”, se arată în documentul draft, potrivit The Guardian.

Forța multinațională care ar urma să fie desfășurată după un armistițiu va asigura „măsuri de reasigurare în aer, pe mare și pe uscat” pentru Ucraina și va contribui la „refacerea forțelor armate ale Ucrainei”, mai spune documentul. Aceste elemente vor fi coordonate de state europene.

Statele Unite ar urma să participe la această forță, inclusiv prin „capabilități americane precum informații și logistică”, precum și printr-un „angajament al SUA de a sprijini forța în cazul unui atac” din partea Rusiei.

De asemenea, sunt prevăzute „angajamente ferme de sprijin pentru Ucraina în cazul unui viitor atac armat al Rusiei, pentru restabilirea păcii”.

Aceste angajamente „pot include utilizarea de capabilități militare, sprijin informativ și logistic, inițiative diplomatice, precum și adoptarea de sancțiuni suplimentare”, se mai precizează în document.

"Tăcere strategică". Aşa descrie publicaţia Politico strategia pe care oficialii europeni o vor aborda legat de Groenlanda în summitul Coaliţiei de Voinţă de la Paris, pentru a nu supăra Statele Unite. Prin urmare, problema va fi evitată pentru a nu perturba procesul de pace din Ucraina.

Menținerea Groenlandei în afara discuțiilor ar putea fi pe placul multor europeni, precum și al americanilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarând la sfârșitul anului trecut că Ucraina și Statele Unite se află "în proporție de 90%" pe calea către o propunere finală de pace care să fie prezentată Rusiei, europenii sunt disperați să evite deraierea procesului, indiferent de ceea ce spune sau face Trump în privința Groenlandei. Și nu există niciun semn că Casa Albă ar renunța la acest lucru, consilierul lui Trump, Stephen Miller, declarând pentru CNN: "Adevărata întrebare este: cu ce drept Danemarca își afirmă controlul asupra Groenlandei? Care este baza revendicării lor teritoriale?"

Potrivit unor surse oficiale, România va susține la Coaliția de Voință ajutoare pentru Ucraina care constau în suport logistic din partea țării noastre. Sursele citate au precizat că România nu va trimite trupe în Ucraina și ca va oferi bazele din țara noastră pentru trupele care se rotesc. 

De asemenea, vor fi antrenați ucraineni în aceste baze, inclusiv în baza de la Câmpia Turzii, iar Ucraina va fi ajutată și cu lanțurile logistice de pe Marea Neagră și cu culegerea de informații.

Summitul de la Paris va începe cu un prânz de lucru între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele Franței, Emmanuel Macron, și reprezentanții SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. 

Înainte de începerea întâlnirii în format extins, în jurul orei 13:45, Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron vor avea un prânz de lucru cu negociatorii americani - reprezentantul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner, scrie presa din Ucraina.

Înainte de aceasta, este programată o întâlnire față în față de o jumătate de oră între Macron și Zelenski.

Reuniunea la nivelul liderilor statelor participante este programată pentru ora 16:10.

Preşedintele Nicușor Dan participă, marţi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai „Coaliţiei de Voinţă”, organizată la Palatul Elysee, la Paris.

Anterior, sâmbătă, aliaţii europeni ai Ucraina s-au reunit la Kiev pentru a analiza cele mai recente detalii ale planului de încheiere a conflictului cu Rusia, în perspectiva summitului „Coaliţiei de Voinţă”. Coaliţia reuneşte statele care susţin Ucraina.

La întâlnire au participat consilieri de securitate din 15 ţări, inclusiv Franţa, Germania şi Canada, alături de reprezentanţi ai Uniunii Europene şi ai NATO. A fost prima reuniune de acest tip din acest an.

Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a participat de la distanţă, a confirmat un oficial ucrainean pentru AFP.

„Prima parte a întâlnirii s-a concentrat pe documentele-cadru, în special garanţiile de securitate şi abordările planului de pace, precum şi pe succesiunea următorilor paşi comuni”, a precizat, sâmbătă, pe Telegram, negociatorul-şef al Ucrainei, Rustem Umerov, după prima sesiune.

Eforturile diplomatice s-au intensificat din luna noiembrie, în încercarea de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial, sub coordonarea administraţiei conduse de Donald Trump, care a purtat negocieri separate cu Rusia şi Ucraina.

În mesajul de Anul Nou, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un acord este „gata în proporţie de 90%”, avertizând însă că restul de 10% va decide „soarta păcii”, în condiţiile în care viitorul teritoriilor ocupate de Rusia rămâne un punct-cheie al negocierilor.