Sunetul înspăimântător al inversării câmpului magnetic al Pământului. Așa s-a auzit când planeta s-a întors pe dos

În urmă cu aproximativ 41.000 de ani, câmpul magnetic al Pământului s-a inversat dramatic – un fenomen cunoscut sub numele de evenimentul Laschamps. Acum, datorită unei interpretări ingenioase a datelor colectate de misiunea Swarm a Agenției Spațiale Europene (ESA), putem „auzi” cum ar fi sunat această schimbare colosală.

Folosind datele satelitare și măsurători ale mișcărilor liniilor câmpului magnetic de la suprafața Pământului, geofizicienii au cartografiat inversarea și au reprezentat-o sonor prin zgomote naturale – precum scârțâitul lemnului și ciocnirea pietrelor, relatează Science Alert.

Rezultatul, prezentat în 2024 de Universitatea Tehnică din Danemarca și Centrul German de Cercetare în Geostiințe, este o compoziție sonoră fără precedent, care oferă o nouă perspectivă asupra unui eveniment geofizic extrem.

Cum funcționează câmpul magnetic al Pământului

Câmpul magnetic al planetei noastre este generat de mișcarea metalelor lichide – în special fier și nichel – din nucleul Pământului. Acest câmp se extinde pe zeci sau chiar sute de mii de kilometri în spațiu și ne protejează de particulele solare care ar putea distruge atmosfera.

Pe măsură ce aceste metale se mișcă, și câmpul magnetic se modifică, ceea ce înseamnă că Polul Nord magnetic (și Sudul) nu este fix – el migrează constant. Recent, Polul Nord magnetic a fost oficial repoziționat, deoarece continuă să se deplaseze dinspre Canada spre Siberia.

În configurația sa actuală, liniile câmpului magnetic formează bucle închise: de la sud la nord la suprafața planetei și de la nord la sud în interiorul acesteia.

Ce se întâmplă când câmpul se inversează

Din când în când, câmpul magnetic își schimbă aleatoriu polaritatea. Dacă acest lucru s-ar întâmpla azi, acele busolelor care indică Nordul ar arăta spre Polul Sud.

Ultima astfel de inversare majoră, evenimentul Laschamps, a avut loc acum circa 41.000 de ani și a fost identificată în fluxurile de lavă solidificată din Franța. Atunci, câmpul magnetic a slăbit până la doar 5% din puterea sa actuală, permițând radiațiilor cosmice să pătrundă în atmosferă într-un volum mult mai mare decât normal.

Semnătura acestui bombardament solar a fost păstrată în ghețarii și sedimentele marine, sub forma izotopului beriliu-10, al cărui nivel s-a dublat în acea perioadă. Acest izotop se formează atunci când razele cosmice interacționează cu atmosfera, ionizând aerul și distrugând stratul de ozon.

Efectele climatice au fost semnificative, iar cercetătorii speculează că această inversare ar fi putut contribui la extincția megafaunei din Australia sau la modificări în comportamentul oamenilor preistorici – cum ar fi utilizarea peșterilor ca adăpost.

Un proces lent, dar radical

Potrivit studiilor, inversarea de la Laschamps a durat aproximativ 250 de ani și câmpul magnetic a rămas în starea inversată timp de circa 440 de ani. În această perioadă, forța câmpului ar fi putut ajunge cel mult la 25% din valoarea actuală, în timp ce polii se „rătăceau” spre direcția opusă.

Geofiziciana Sanja Panovska, de la Centrul German de Cercetare în Geostiințe, a explicat că înțelegerea acestor fenomene extreme este esențială pentru predicțiile climatului spațial, evaluarea efectelor asupra mediului și funcționarea sistemelor terestre.

Se poate repeta un astfel de fenomen?

Slăbirea recentă a câmpului magnetic în zona Atlanticului de Sud – cunoscută ca anomalia Atlanticului de Sud – i-a făcut pe unii să se întrebe dacă ne aflăm în pragul unei noi inversări. Totuși, cercetări recente sugerează că aceste anomalii nu sunt neapărat semne ale unei inversări iminente.

Chiar și așa, anomalia actuală expune sateliții care trec prin acea zonă la niveluri mai ridicate de radiații.

Rolul misiunii Swarm

Din 2013, constelația de sateliți Swarm a ESA măsoară semnalele magnetice provenite din nucleul, mantaua, scoarța, oceanele, ionosfera și magnetosfera Pământului. Scopul este de a înțelege mai bine câmpul geomagnetic și de a putea anticipa fluctuațiile sale.

Această muncă oferă nu doar informații esențiale despre trecutul planetei, ci este crucială și pentru protejarea sistemelor moderne, cum ar fi comunicațiile prin satelit, aviația, rețelele electrice și navigația.