Misterul Triunghiului Bermudelor continuă să alimenteze teorii despre extratereștri, monștri marini și civilizații dispărute. Un om de știință australian susține însă că explicația este mult mai banală: numărul navelor și avioanelor dispărute nu este neobișnuit în raport cu traficul din zonă, iar vremea și erorile umane pot explica multe dintre tragedii, potrivit Popular Mechanics.
De-a lungul ultimului secol, peste 50 de nave și aproximativ 20 de avioane ar fi dispărut în această regiune a Oceanului Atlantic, delimitată, în linii mari, de Florida, Insulele Bermude și Antilele Mari. Unele dintre aceste cazuri au rămas fără explicații definitive și au alimentat numeroase teorii ale conspirației.
Karl Kruszelnicki, un om de știință australian cunoscut pentru aparițiile sale publice, respinge însă ideea că în această zonă s-ar petrece fenomene supranaturale. Poziția sa este susținută și de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite (NOAA), care arată că disparițiile pot fi explicate prin factori naturali și greșeli omenești.
De ce nu ar fi Triunghiul Bermudelor o zonă misterioasă
Kruszelnicki a susținut încă din 2017 că numărul disparițiilor din Triunghiul Bermudelor nu este ieșit din comun atunci când este raportat la volumul traficului maritim și aerian. Într-un interviu acordat publicației The Independent, acesta a explicat că, procentual, numărul navelor și avioanelor dispărute este comparabil cu cel înregistrat în alte regiuni ale lumii.
Potrivit aceleiași publicații, această interpretare este susținută de Lloyd’s of London, piața internațională de asigurări, și de Garda de Coastă a Statelor Unite. Ideea nu este nouă: Lloyd’s of London ar fi avansat o explicație similară încă din anii 1970.
Cu alte cuvinte, disparițiile pot părea numeroase pentru că regiunea este intens circulată, iar unele accidente au devenit celebre tocmai prin lipsa unor explicații clare.
Vremea și erorile umane, printre explicațiile disparițiilor
NOAA indică mai mulți factori de mediu care pot contribui la producerea accidentelor în această parte a Atlanticului. Curentul Golfului, de exemplu, poate aduce schimbări rapide ale condițiilor meteorologice, în timp ce numeroasele insule din Marea Caraibelor complică navigația.
Organizația amintește și de particularitățile câmpului magnetic, care pot crea confuzii în orientare dacă instrumentele de navigație sunt interpretate greșit.
„Experiența lor sugerează că forțele combinate ale naturii și greșelile omenești depășesc chiar și cele mai incredibile scenarii din science-fiction”, arată NOAA, referindu-se la poziția Marinei și a Gărzii de Coastă americane privind accidentele maritime.
Astfel, furtunile, condițiile dificile de navigație și erorile de pilotaj pot explica numeroase incidente fără să fie nevoie de ipoteze extraordinare.
Zborul 19, unul dintre cazurile care au făcut celebru Triunghiul Bermudelor
Unul dintre cele mai cunoscute incidente asociate acestei regiuni este dispariția Zborului 19, din 1945. Cinci bombardiere torpiloare TBM Avenger ale Marinei americane au dispărut în timpul unui exercițiu de antrenament.
Cazul a devenit unul dintre cele mai des invocate argumente de către cei care cred că Triunghiul Bermudelor ascunde un fenomen neobișnuit. Kruszelnicki susține însă că și în acest incident trebuie luate în calcul vremea nefavorabilă și posibilele erori umane.
Deși unele detalii ale dispariției continuă să fie discutate, existența unor întrebări fără răspuns nu reprezintă, în sine, o dovadă a unui fenomen supranatural.
De ce continuă să fascineze teoriile despre Triunghiul Bermudelor
În ciuda explicațiilor bazate pe probabilități, condiții meteorologice și erori umane, Triunghiul Bermudelor continuă să fie subiectul unor cărți, documentare și filme.
Ipotezele despre extratereștri, creaturi marine sau Atlantida, legendara civilizație despre care se spune că ar fi dispărut sub ape, sunt mai spectaculoase decât explicațiile legate de vreme și navigație. Tocmai această combinație dintre dispariții reale și lipsa unor răspunsuri definitive pentru unele cazuri a contribuit la păstrarea misterului în cultura populară.
Pentru Kruszelnicki, însă, explicația nu trebuie căutată în fenomene paranormale, ci în date și probabilități. Faptul că o dispariție este greu de explicat nu înseamnă automat că în spatele ei se află ceva inexplicabil.
