Preşedintele
Traian Băsescu, premierul Călin
Popescu Tăriceanu şi ministrul român de Externe, Lazăr
Comănescu, participă la Bruxelles, la cea de-a doua şi ultima zi a
lucrărilor Consiliului European de vară. Principalele subiecte de
discuţie au fost legate de respingerea Tratatului de la Lisabona de
către Irlanda şi de creşterea semnificativă a preţurilor la
produsele alimentare şi combustibil, atât în plan
european, cât şi la scarã
globală. Şeful statului şi premierul au susţinut o
conferinţă de presă comună, în care au vorbit despre
concluziile discuţiilor de la Bruxelles.
Legat de procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, concluzia a fost că toate statele membre trebuie să ratifice Tratatul înainte de alegerile pentru Parlamentul European. ?Optim ar fi în ianuarie anul viitor, în martie cel mai târziu, să se încheie acest proces?, a declarat preşedintele Traian Băsescu. Recomandarea oficialilor UE a fost ca procesul de ratificare să continue, în aşa fel încât alegerile din iunie 2009 să se desfăşoare cu Tratatul ratificat şi în vigoare.
Băsescu
a declarat că printre implicaţiile neratificării tratatului se
numără faptul că UE nu mai
poate funcţiona pe tratatul de la Nisa. Tratatul
prevedea ca Parlamentul European să devină un copartener al
Comisiei Europene şi ar fi fost de asemenea introdus sistemul
co-deciziei.
?Acum,
UE funcţionează pe Tratatul de la Nisa. În lipsa noului
tratat, mecanismele de reprezentare sunt construite pentru 27 de
state, fără să se poată vorbi de Croaţia?, a avertizat
preşedintele.
O
altă consecinţă a discuţiilor de la Bruxelles a fost declanşarea
parteneriatului pentru mobilitate cu Republica Moldova. În
concluzie, se consolidează perspectiva europeană a Balcanilor de
vest. ?Se menţionează expres o apropiere a Serbiei de UE şi se
stabileşte necesitatea dezvoltării unui parteneriat estic al
Uniunii?, a cotinuat Băsescu.
Pe de altă parte, premierul Călin Popescu Tăriceanu a abordat
problema creşterii preţurilor la produsele alimentare şi
combustibil. Creşterile spectaculoase de preţuri nu sunt
determinate de un dezechilibru între cerere şi ofertă, ci mai
degrabă de temerile cu privire la creşterea excesivă a consumului,
a explicat acesta. Pentru rezolvarea acestei crize, oficialii UE au
elaborat două tipuri de măsuri. Cele pe termen scurt, care au în
vedere măsuri fiscale ca suspendarea taxelor vamale la importul de
cereale şi creşterea cotelor de lapte, dar şi unele pe termen
lung, care nu pot aduce rezultate însă decât într-un
interval de 5-7 ani.
Antena3.ro
