România trebuie să continue investiţiile începute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), chiar dacă acestea vor presupune costuri suplimentare pentru buget, deoarece ţara are nevoie de spitale, autostrăzi, şcoli şi infrastructură modernă, a declarat miercuri Adrian Câciu, vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.
"Eu aş vrea să rămânem, după PNRR, indiferent ce ar trebui să facem, cu investiţiile acestea finalizate, şi indiferent cât ne-ar costa", a afirmat Adrian Câciu, la conferinţa "Viaţa după PNRR: Cum evităm prăbuşirea investiţiilor în 2027?", organizată de DC Media Group.
Potrivit acestuia, întârzierile în implementarea PNRR au fost generate de lipsa de expertiză instituţională în gestionarea fondurilor europene, de schimbările legislative şi de blocajele administrative apărute în ultimii ani.
"Bugetul a fost unul destul de optimist, adică să prevadă absorbţia integrală a banilor din PNRR, realizarea tuturor investiţiilor, ceea ce cred că toţi ne-am fi dorit să se întâmple. Despre PNRR-ul din România s-ar putea scrie cel puţin trei cărţi", a spus Adrian Câciu.
El a explicat că mecanismul PNRR presupune obţinerea fondurilor europene în baza reformelor asumate, iar banii atraşi sunt utilizaţi ulterior pentru finanţarea investiţiilor.
"Banii îi iei pentru reforme, iar cu acei bani faci investiţiile", a subliniat acesta. În acest context, Adrian Câciu a arătat că unele reforme asumate prin PNRR au avut o miză financiară foarte importantă.
"Aţi auzit foarte recent chiar de jalonul privind legea salarizării: 700 de milioane de euro pentru o lege. Până la urmă, raportat la faptul că este un act normativ, nu este o investiţie fizică, zici: bine, uite, 700 de milioane. Dar 700 de milioane se pot duce în autostrăzi, se pot duce în proiecte pentru dotarea şcolilor, pentru reabilitarea spitalelor, pentru construcţia de spitale", a afirmat acesta.
Deputatul a susţinut că România a întâmpinat dificultăţi şi din cauza faptului că nu a descentralizat managementul fondurilor europene către autorităţile locale.
"PNRR-ul a fost foarte bun pentru ţările care erau regionalizate şi care ştiau să facă management la nivel local, şi foarte dificil pentru cei care nu aveau acest management la nivel local", a spus Adrian Câciu.
Acesta a amintit că, în momentul semnării PNRR, instituţiile româneşti nu aveau structuri dedicate implementării programului.
"În noiembrie 2021, când s-a făcut guvernarea PSD-PNL, nu era niciun acord de finanţare cu Comisia Europeană. (...) La acel moment nu exista niciun departament creat în cadrul instituţiilor pentru PNRR. Asta însemna personal, însemna salarii, însemna bugete, dar şi expertiză. A durat cam până în iunie 2022", a declarat Adrian Câciu.
El a adăugat că schimbările legislative şi întârzierile privind unele jaloane au afectat ritmul investiţiilor.
"Legea pensiilor de serviciu a fost un jalon îndeplinit în 2024, în luna octombrie. A fost o problemă cu alegerile prezidenţiale, Curtea Constituţională, care dăduse deja constituţională legea, s-a trezit că are altă opinie, a considerat că e neconstituţională, ne-a întors pe toţi la zero, ca şi cum nu am fi lucrat nimic, şi iată că a mai trecut un an să avem o nouă lege a pensiilor de serviciu", a afirmat acesta.
Ştiri video recomandate
