Cercetare sociologică ARA. Cum au votat românii. Câți români au optat pentru o femeie și câți pentru suveraniști

 Întrebați dacă vor ca după data de 18 mai să fie organizate alegeri anticipate parlamentare, 12% dintre români au votat da, 25% au votat nu, iar 52% au răspuns că nu știu.

Întrebați dacă ar vota un candidat susținut de un partid sau unul independent, 42% dintre românii care au răspuns la întrebările cercetările sociologice ARA au optat pentru prima variantă, 18% pentru a doua, în timp ce 40% au indicat Nu știu/Nu răspund.

De asemenea, întrebați care au fost sursele de informare pentru a-și contura o decizie de vot, românii au indicat social media 18%, presa tradițională 12%, biserica 10%, vecini 4%, familie și prieteni 15%, campanie electorală - 19%. 

În legătură cu viitorul României, 36% dintre români se consideră pesimiști, iar 31% optimiști. De asemenea, 27% dintre cei care răspuns la cercetarea ARA, au indicat că nu sunt nici optimiști, nici pesimiști.

Întrebați care sunt temerile pe care le au, putând indica primele trei, în ordine, românii au răspuns: instabilitate politică  32%, instabilitate economică internă -  31%, boală – 37%, șomaj – 31%, război - 17%, alianța României cu Rusia - 9%, pierderea sau restrângerea libertăților fundamentale - 9%, ieșirea din NATO - 9%, ieșirea din Uniunea Europeană - 12%.

De asemenea, întrebați care e cel mai rău lucru care se poate întâmpla României după alegerile prezidențiale, românii au indicat: ieșirea României din NATO – 17%, ieșirea României din Uniunea Europeană – 19%, suspendarea Parteneriatului cu Statele Unite ale Americii – 11%, falimentul național - 31%, plecarea din România a companiilor străine - 5%, emigrația masivă a românilor -  6%, primirea în România a emigranților din Orientul Mijlociu și Asia - 5%, ca România să piardă teritorii - 2%.

"Dacă ne raportăm strict la aceste date, sunt cifrele până la ora 10.00, atunci observăm o analiză mult mai profundă decât ar crede unii legat de funcția și responsabilitățile președintelui.

Iată: capacitate de negociere, sigur ai și creșterea veniturilor salariale, nu e o funcție a președintelui, dar în istoria noastră am avut președintele asociat cu tăieri sau cu creșteri de salarii, deci e o conexiune firească.

Refuzul de a participa la sondaj: e un calcul matematic relativ simplu, dar mai greu de explicat: degeaba ai 10.000 de chestionare dacă ai 5000 care refuză să răspundă, datele vor fi influențate.

Acest refuz de a participa la cercetările sociologice înseamnă influență pe rezultatul final. Din păcate s-a tot vehiculat ideea că dacă ești politician nu e bine și atunci trebuie să votăm pe alții, uitând totuși că unu, 10, 100, 1000 de exemple negative nu înseamnă toată clasa politică și uitând că o țară se conduce cu o clasă politică profesionistă, nu cu amatori”, a declarat la Antena 3 CNN rectorul SNSPA Remus Pricopie, despre cercetarea sociologică ARA.

 La întrebarea dacă au votat o femeie sau un bărbat, 9% au răspuns că o femeie, 41% un bărbat. 50% au indicat nu știu/nu răspund.

La întrebarea dacă au votat pentru o Românie pro-europeană sau pentru România suveranistă, românii au răspuns astfel: pentru o Românie pro-europeană – 51%, iar pentru o Românie suveranistă – 19%. 3% au spus că nu știu ce înseamnă aceste noțiuni, iar 27% nu au răspuns.

La întrebarea când au decis cu cine să voteze, românii au răspuns că odată cu aflarea noii liste de candidați – 10%, înainte de campania electorală – 18%, în cabina de vot – 18%. O proporție de 28% au indicat nu știu/nu răspund.

Întrebați care dintre angajamentele și calitățile din campania electorală ale candidatului cu care au votat a contat cel mai mult pentru decizia de vot, românii au răspuns: creșterea veniturilor salariaților și a pensionarilor – 15%, opoziția față de manifestările extremiste – 4%. 6% pentru "Turul 2 înapoi". Capacitatea de negociere în plan extern a contat pentru 19%, schimbarea clasei politice pentru 21%, menținerea cotei unice și scăderea taxelor pentru 5%, lupta împotriva corupției pentru 22%. 10% au indicat nu știu/nu răspund.

Întrebați cine ar trebui să fie premierul României după data de 18 mai, românii l-au indicat pe Marcel Ciolacu – 5%, Ilie Bolojan – 6%, Călin Georgescu – 3%, Klaus Iohannis – 2%. 38% au răspuns - niciunul dintre ei, 22% - altul, 24% nu știu/nu răspund.

Totodată, întrebați despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, 18% au spus că a fost o măsură corectă, 17% că a fost o măsură incorectă. O proporție de 65% au indicat nu știu/nu răspund.

Întrebați pe cine cred vinovați pentru starea actuală a României, 27% dintre români au indicat clasa politică, 25% au dat vina pe manipularea prin social media, în timp ce câte 3% considerat că de vină sunt Vladimir Putin sau serviciile secrete. 

Antena 3 CNN va prezenta, duminică, în ziua votului la alegerile prezidențiale 2025, primele rezultate despre ce au votat românii.

Cercetarea sociologică ARA Public Opinion, realizată la comanda Antena 3 CNN, este o radiografie clară despre cum votează românii in funcție  de diverse teme care îi preocupă - politice și sociale.

Astfel, românii au răspuns care sunt temerile lor și cine cred ei că e vinovat pentru situația actuală din România.

Totodată, românii au răspuns dacă iau în calcul să se mute din țară, în funcție de rezultatul final al alegerilor prezidențiale.

O altă întrebare este dacă ei cred că este posibilă o alianță de guvernare între un partid pro-european și un partid suveranist.