Până la ora 21:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 9.571.725 alegători, reprezentând 53,21% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În mediul urban au votat 5.767.363 de alegători, iar în mediul rural 3.804.364 alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 86.034 alegători.

Din cei 9.571.725 de alegători care au votat până la ora 21:00, 8.598.607 au votat în ţară, şi anume 45,45%, iar 973.129 au votat în străinătate.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Ilfov - 68,12% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
• Giurgiu - 59,41%;
• Cluj - 55,99%;
• Argeş - 54,71%;
• Olt - 53,17%.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Vaslui - 32,72% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
• Satu Mare - 36,39%;
• Botoşani - 37,91%;
• Covasna - 38,56%;
• Maramureş - 40,72%;

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 50,65%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:

• Sector 1 - 58,08%;
• Sector 2 - 52,16%;
• Sector 3 - 42,39%;
• Sector 4 - 52,79%;
• Sector 5 - 47,49%;
• Sector 6 - 56,32%.

Secțiile de votare organizate pentru primul tur al alegerilor prezidențiale s-au închis duminică, la ora 21:00, ora României, atât în țară, cât și în străinătate, însă alegătorii care se află la rând la această oră își pot exercita dreptul constituțional.

Până la ora 20:30, au votat peste 9,3 milioane de alegători.

Votarea se poate prelungi cu cel mult trei ore - până cel mai târziu la ora 23:59 - pentru alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în local.

În ceea ce privește diaspora, secțiile de votare organizate în zone al căror fus orar este avansat față de cel al României (s-a ajuns la ora locală 21:00 înainte ca România să ajungă la respectiva oră) s-au închis la ora locală 21:00.

Secțiile organizate în zone situate pe același fus orar cu cel al României (s-a ajuns la ora locală 21:00 în același moment) s-au închis la ora locală 21:00, iar secțiile din zone al căror fus orar este înapoiat față de cel al României (se ajunge la ora locală 21:00 ulterior momentului în care România ajunge la respectiva oră) se închid la ora locală a României 21:00.

Până la ora 20:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 9.116.092 alegători, reprezentând 50,68% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În mediul urban au votat 5.498.755 de alegători, iar în mediul rural 3.617.337 alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 85.304 alegători.

Din cei 9.116.092 de alegători care au votat până la ora 20:00, 8.176.368 au votat în ţară, şi anume 45,45%, iar 939.724 au votat în străinătate.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Ilfov - 63,75% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
• Giurgiu - 55,38%;
• Cluj - 52,67%;
• Argeş - 52,43%;
• Olt - 50,75%.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Vaslui - 31,49% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
• Satu Mare - 34,78%;
• Covasna - 36,41%;
• Botoşani - 36,59%;
• Maramureş - 38,85%.

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 47,86%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:

• Sector 1 - 54,69%;
• Sector 2 - 49,34%;
• Sector 3 - 40,07%;
• Sector 4 - 49,86%;
• Sector 5 - 44,79%;
• Sector 6 - 53,34%.

Peste 9.000.000 de votanţi s-au prezentat la vot până acum. În diaspora au votat 932.287 de români.

Până la ora 19:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 8.492.879 alegători, reprezentând 47,21% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În mediul urban au votat 5.132.675 de alegători, iar în mediul rural 3.360.204 alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 84.550 alegători.

Din cei 8.492.879 de alegători care au votat până la ora 19:00, 7.596.649 au votat în ţară, şi anume 42,23%, iar 896.230 au votat în străinătate.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Ilfov - 58,40% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
• Giurgiu - 50,28%;
• Argeş - 49,18%;
• Cluj - 48,53%;
• Olt - 47,25%.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:

• Vaslui - 29,69% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
• Satu Mare - 32,45%;
• Covasna - 33,78%;
• Botoşani - 34,61%;
• Maramureş - 36,29%.

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 44,27%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:

• Sector 1 - 50,48%;
• Sector 2 - 45,59%;
• Sector 3 - 37,09%;
• Sector 4 - 46,14%;
• Sector 5 - 41,34%;
• Sector 6 - 49,45%.

Aproape 900.000 de alegători au votat în diaspora, până duminică la ora 19:00, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prezenţa la urne în străinătate este mai mare decât la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, când până la ora 19:00 au votat 726.931 de cetăţeni români.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri (ora 7:00 locală) până duminică, la ora 19:00, s-au prezentat la vot 896.230 de cetăţeni români, dintre care 4.106 alegători au votat prin corespondenţă.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 162.600, Germania - 152.300, Marea Britanie - 138.400, Spania - 107.000, Republica Moldova - 84.600, Franţa - 47.700.

Prezenţă mare la vot se mai înregistrează în Belgia - 39.900, Austria - 28.100, Olanda - 24.200, Irlanda - 13.500, Danemarca - 11.500, SUA - 10.661 şi Canada - 7.334.

Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile - de vineri ora 7:00 (ora locală) până duminică la ora 21:00 (ora României).

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

La sediul de campanie al candidatului Crin Antonescu este o atmosferă liniștită. Crin Antonescu a sosit și el, împreună cu fiica sa, Irina, după ce au fost acasă, la masă, cu familia. 

Câțiva lideri PSD și PNL colectează date din teritoriu și mobilizează activul de partid pentru votul de seară. Aceștia au declarat pentru antena3.ro că sunt optimiști și, la cum arată datele, candidatul susținut de Coaliție ia o opțiune importantă pentru turul doi.

Nicușor Dan și-a amenajat sediul de campanie în fosta berărie Gambrinus, lângă parcul Cișmigiu. Aici, candidatul independent și colaboratorii săi centralizează informațiile care vin din teritoriu și așteaptă momentul în care urnele se vor închide.

Până atunci, însă, Nicușor Dan încearcă o mobilizare pentru ultimele ore de vot. Acesta a plecat de la sediu către o secție de vot de la Politehnică. Nicușor Dan speră să mobilizeze electoratul tânăr pe finalul unei zile în care se anunță o lupta strânsă pentru turul doi.

„Sunt încrezător, cifrele de prezență arată bine” spune Nicușor Dan pentru antena3.ro.

Elena Lasconi și-a petrecut ziua în sediul de campanie pe care cei din USR au lăsat-o să îl folosească. Alături de ea sunt soțul și câțiva susținători. 

Între timp, liderii partidului sunt în sediul central din Kisselef. Elena Lasconi e relaxată și a declarat pentru Antena3.ro ca indiferent de rezultat mâine va avea o zi liniștită.

Partidul AUR a interzis în mod ilegal, duminică, accesul reporterei Antena 3 CNN în sediul formațiunii politice.

Antena 3 CNN a făcut toate demersurile necesare pentru a se acredita în ziua primului tur al alegerilor pentru declarațiile care vor fi făcute de la sediul AUR, însă reportera Ana Ciuvică a fost oprită la ușă, i s-a cerut să aștepte afară, unde a fost păzită de gărzile de corp ale partidului, iar ulterior a fost informată că nu poate intra în sediu, deoarece i-a fost refuzată acreditarea.

Amintim că AUR, asemeni celorlalte partide parlamentare, primește subvenție de la stat, inclusiv pentru cheltuieli precum închirierea unui sediu. 

8.460.697 de români au votat în diaspora până la ora 19:00. 

În total, în ţară şi în diaspora, prezenţa a ajuns la 47,10%. Aproape 8,5 milioane de români şi-au exprimat votul până acum, în ţară şi în diaspora.

Patriarhul Daniel a votat, duminică după-amiază, la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Patriarhul a ajuns în jurul orei 17:30 la secţia de votare amenajată în cadrul Şcolii Gimnaziale „Ienăchiţă Văcărescu” din Capitală.

Aproape 850.000 de alegători au votat în diaspora, până duminică la ora 18:00, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prezenţa la urne în străinătate este mai mare decât la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, când până la ora 18:00 votaseră 675.003 de cetăţeni români.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri (ora 7:00 locală) până duminică, la ora 18:00, s-au prezentat la vot 848.002 de cetăţeni români, dintre care 4.106 alegători au votat prin corespondenţă.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 153.630, Germania - 144.247, Marea Britanie - 130.025, Spania - 100.665, Republica Moldova - 80.670, Franţa - 45.370.

Prezenţa mare la vot se mai înregistrează în Belgia - 38.062, Austria - 26.708, Olanda - 23.111, Irlanda - 12.786, Danemarca - 10.876, SUA - 9.664 şi Canada - 6.871.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.

Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile - de vineri ora 7:00 (ora locală) până duminică la ora 21:00 (ora României).

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

AUR susţine că au existat mai multe nereguli în procesul electoral, acuzând că mai multe persoane decedate sunt trecute pe listele electorale din mai multe judeţe, dar şi o creştere a solicitărilor pentru urna mobilă, comparativ cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024.

„Avem foarte multe situaţii cu persoane decedate care se află pe listele electorale. În Bucureşti şi în Prahova le-am şi dovedit, pentru că sunt deja filmările video încărcate pe internet şi, de asemenea, au fost sesizate şi autorităţile.

De altfel, în toată ţara există asemenea situaţii. Sunt persoane decedate pe listele electorale, iar sesizările vin de la rudele acestor persoane. Avem în Bistriţa-Năsăud, în Bucureşti în toate sectoarele se află astfel de situaţii cu persoane decedate pe listele electorale, în Braşov, Cluj, Călăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, sunt toate judeţele”, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, senatorul AUR Nicolae Vlahu. 

De asemenea, el s-a referit la o situaţie întâlnită în judeţul Constanţa.  

„În judeţul Constanţa am fost sesizaţi cu privire la faptul că listele electorale care au ajuns în secţiile de votare au anumite alterări ale listelor, în sensul că au fost tăiate cu pixul anumite persoane de pe listă, iar în dreptul semnăturii scrie decedat. Pentru acest motiv am formulat şi eu o sesizare către IPJ Constanţa, în care am sesizat un fals în înscrisuri oficiale. CNP-ul acestora apare ca fiind valid, ceea ce presupune că, teoretic, persoanele decedate ar putea avea un vot înregistrat”, a declarat deputatul AUR. 

Europarlamentara Georgiana Teodorescu (AUR) a susţinut că se înregistrează o creştere a solicitărilor pentru urna mobilă. 

„Odată cu deschiderea secţiilor de către preşedinţi, într-un interval de două ore, s-au primit de trei ori mai multe solicitări de urnă mobilă decât în precedentele alegeri. Este un volum foarte mare şi o să vă dau câteva exemple de judeţe ca să înţelegeţi de ce e o problemă această metodă, şi anume urna mobilă. De exemplu, în judeţul Argeş, în 2024, la alegerile prezidenţiale, au fost 102 cereri. Astăzi avem 1.400, de 10 ori mai mult. În judeţul Botoşani, în 2024, au fost 779 cereri pentru urna mobilă, acum avem 1.596. În judeţul Cluj au fost 1.130 anul trecut, anul acesta dublu, 2.150. În judeţul Bacău, 298 erau, astăzi sunt 693”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Până la ora 18:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 7.813.254 alegători, reprezentând 43,44% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În mediul urban au votat 4.738.079 de alegători, iar în mediul rural 3.075.175 alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 82.461 alegători.

Din cei 7.813.254 de alegători care au votat până la ora 18:00, 6.965.252 au votat în ţară, şi anume 38,72%, iar 848.002 au votat în străinătate.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:
* Ilfov - 53,12% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
* Giurgiu - 45,27%;
* Argeş - 45,17%;
* Cluj - 44,31%;
* Olt - 43,34%.

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:
* Vaslui - 27,45% din totalul alegătorilor înscrişi în liste;
* Satu Mare - 29,80%;
* Covasna - 30,88%;
* Botoşani - 32,35%;
* Harghita - 33,24%.

În Bucureşti, prezenţa la vot este de 40,6%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:
* Sector 1 - 46,34%;
* Sector 2 - 41,84%;
* Sector 3 - 34,02%;
* Sector 4 - 42,24%;
* Sector 5 - 37,89%;
* Sector 6 - 45,37%.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.

În 2024, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa a fost la ora 18:00 de 45,85%. 

Ministerul Afacerilor Interne anunţă că, până la ora 17:00, în cursul zilei de duminică, s-au primit 146 de sesizări privind posibile incidente electorale, cele care nu sunt de competenţa structurilor din cadrul Ministerului fiind direcţionate către entităţile abilitate. De asemenea, au fost aplicate zeci de sancţiuni unor operatori economici care au vândut alcool în apropierea secţiilor de votare.

De la începerea procesului de vot şi până la ora 17:00, duminică, MAI a înregistrat 146 de sesizări privind posibile incidente electorale, „fără să fie înregistrate situaţii deosebite din punctul de vedere al atribuţiilor structurilor Ministerului Afacerilor Interne” au transmis oficialii guvernamentali.

„23 de semnalări nu au fost de competenţa MAI şi au fost declinate către Autoritatea Electorală Permanentă sau către birourile electorale. Alte 22 de sesizări au fost despre comercializarea sau consumul băuturilor alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare, iar 21 de sesizări au fost despre continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAI, Monica Dajbog. 

La Constanţa, reprezentanţii unui partid politic au sesizat poliţia cu privire la faptul că numele unor persoane decedate s-ar afla pe listele persoanelor cu drept de vot, aspectele sesizate neconfirmându-se.

În judeţul Mehedinţi, o persoană a fost amendată contravenţional după ce a sfătuit un alegător cu ce candidat să voteze.

„În municipiul Buzău, o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, a încercat să voteze deşi avea cartea de identitate cu valabilitate expirată. În urma manifestării unei atitudini agresive la adresa personalului comisiei de votare, a fost solicitată intervenţia poliţiştilor”, a declarat reprezentanta MAI.

În localitatea Timişeşti, judeţul Neamţ, un alegător şi-a exercitat dreptul la vot cu o carte de identitate anulată.

Într-un spital din Bucureşti, un pacient a votat prin intermediul urnei mobile, pe care o solicitase, deşi dreptul de a vota i-a fost interzis prin decizie a instanţei de judecată.

În municipiul Petroşani, unei persoane internate în spital i s-a permis să voteze de către membrii comisiei cu urna mobilă fără ca în prealabil să solicite acest lucru, situaţia fiind adusă la cunoştinţa Biroului Electoral Judeţean Hunedoara.

„Biroul Electoral Judeţean Ilfov a sesizat poliţia cu privire la faptul că un candidat a intrat în secţia de votare însoţit de mai mulţi susţinători”, a mai declarat Dajbog. 

Potrivit datelor furnizate de MAI, poliţiştii bucureşteni s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul ca o persoană s-a prezentat la o secţie de votare în vederea exercitării dreptului la vot, iar după ce a primit buletinul de vot şi ştampila de votare, nu a intrat în cabina de vot, ci a arătat buletinul persoanelor prezente şi a aplicat ştampila la vedere, după care a introdus buletinul în urna de vot.

„Au fost înregistrate sesizări cu privire la persoane care şi-ar fi exercitat dreptul de vot la alegerile locale, deşi şi-ar fi stabilit reşedinţa în localităţile respective cu mai puţin de 6 luni înaintea datei scrutinului”, a mai declarat Monica Dajbog.

Prezenţa la vot la secţia amenajată la Mănăstirea Sihăstria, din comuna Vânători-Neamţ, depăşise 120% la ora 17:00, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente.

Această situaţie se datorează pelerinilor din alte localităţi sau judeţe, care vin să se închine la mănăstire şi care au dorit să voteze.

Astfel, din cele peste 220 voturi înregistrate până acum, 170 au fost ale unor alegători care au fost trecuţi pe listele suplimentare.

O prezenţă crescută la vot, de peste 68%, se înregistrează şi la secţia amenajată la Mănăstirea Neamţ, din comuna Vânători-Neamţ.

Prezenţa la vot în judeţul Neamţ, la ora 17:00, era de aproximativ 35%. 

Ilfov este primul judeţ din ţară care a depăşit o prezenţă de 50%. 223.037 de votanţi din Ilfov s-au prezentat la vot până acum, adică 51,51%. 

Judeţele fruntaşe rămân Ilfov (51,51%), Argeş (43,95%), Giurgiu (43,79%), Cluj (42,93%), Constanţa (41,92%)

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat în Auckland, Noua Zeelandă, unde au votat 168 de alegători. În noiembrie 2024, au votat 98 de alegători.

„Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor pentru preşedintele României din anul 2025 s-a încheiat în Auckland, Noua Zeelandă, la ora locală 21:00. Votul a decurs în condiţii foarte bune şi nu s-au înregistrat situaţii de natură a afecta exercitarea dreptului de vot”, anunţă MAE.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2025, votarea în străinătate se încheie la ora locală 21:00, fără a depăşi ora 21:00, ora României.

În noiembrie 2024, la secţia din Auckland au votat 98 de alegători.

Clasamentul la această secţie a fost: Elena Lasconi - 56 de voturi, Mircea Geoană - 13 voturi, Nicolae Ciucă - 9 voturi, Marcel Ciolacu - 6 voturi. George Simion - 5 voturi, Călin Georgescu - 4 voturi, Sebastian Popescu, Cristian Terheş şi Silviu Predoiu, câte un vot.

Peste şapte milioane de alegători s-au prezentat până acum la vot, conform datelor făcute publice de Autoritatea Electorală Permanentă. La această oră, numărul celor care au votat în diaspora a ajuns la 821.703. Prezenţa în procente a ajuns la 39,58%. 

Una dintre cele nouă secţii de votare amenajate duminică în staţiunea Călimăneşti înregistrează o prezenţă de aproape 130%, cei mai mulţi votanţi fiind turişti aflaţi la tratament, astfel că s-a cerut suplimentarea buletinelor de vot.

La secţia de la Centrul de Informare Turistică de la Căciulata, unde sunt înscrişi pe listele permanente 633 de cetăţeni, votaseră până la ora 16,00 peste 800 de persoane, aproximativ 650 dintre acestea fiind pe liste suplimentare.

"Sunt turişti mulţi, avem o prezenţă mare - peste 600 de turişti până acum. Procesul de vot s-a desfăşurat până acum în condiţii bune. Nu au fost incidente, nu este aglomeraţie, pentru că încercăm să-i rânduim aşa ca să fie bine pentru toţi. Mai sunt şi cei de pe listele permanente, dar vin în număr mai mic, pentru că fiind staţiune cei mai mulţi care vin sunt turişti. Am solicitat deja, prin cerere, suplimentarea buletinelor de vot şi urmează să vină, din câte am înţeles, în jur de 900. Nu ştim acum câte o să primim. Am avut 730 de buletine şi am zis că mai bine să avem decât să rămânem descoperiţi", a precizat, pentru Agerpres, preşedinta Secţiei nr. 142, Amalia Florenţa Rădescu.

Şi la secţia nr.141, amenajată la Centrul de Informare Turistică din Călimăneşti, prezenţa la vot a depăşit 60%, iar numărul turiştilor care au votat pe liste suplimentare îl depăşeşte pe cel al votanţilor de pe listele permanente, în total, în staţiunea Călimăneşti fiind aproape 1.200 de persoane care au votat deja pe listele suplimentare.

La Brezoi, o altă staţiune aflată la mare căutare în această perioadă de minivacanţă, au votat pe liste suplimentare circa 260 de persoane, la Voineasa numărul votanţilor din afara localităţii se apropia de 100, în timp ce în staţiunea Băile Olăneşti, numărul votanţilor pe liste suplimentare este de peste 700, cei mai mulţi fiind la secţia 118 din centrul staţiunii, unde prezenţa în jurul orei 16,00 depăşise 70%.

Aproximativ 689.000 de alegători au votat în diaspora, până duminică la ora 15:00, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Prezenţa la urne în străinătate este mai mare decât la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, când la ora 15,00 au votat 492.940 de cetăţeni români.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri (ora 7:00 locală) până duminică, la ora 15:00, s-au prezentat la vot 689.753 cetăţeni români, dintre care 4.106 alegători au votat prin corespondenţă.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 125.703, Germania - 114.141, Marea Britanie - 101.898, Spania - 85.085, Franţa - 35.599.

Prezenţa mare la vot se mai înregistrează în Belgia - 30.705, Austria - 21. 171, Olanda - 18.639 şi Irlanda - 9.856.

George Simion a fost reclamat, duminică, la poliție pentru propagandă electorală de către Biroul Electoral Județean din Ilfov. Biroul Electoral a luat această decizie după ce a primit mai multe sesizări cu privire la faptul că George Simion ar fi spus explicit cu cine a votat și astfel a continuat să facă campanie electorală inclusiv în ziua votului, lucru interzis prin lege și sancționat cu amendă de până la 4.500 de lei. 

Astfel, în sesizările ajunge la BEJ Ilfov, mai multe persoane au reclamat că lui George Simion și lui Călin Georgescu li s-a permis să intre în secția de votare din Mogoșoaia alături de susținători, au putut să vorbească în secție după ce au votat și chiar au transmis explicit cu cine au votat, lucru interzis. 

BEJ Ilfov a transmis sesizările mai departe către Inspectoratul Județean Ilfov, care urmează să facă cercetări să stabilească dacă faptele se confirmă. 

Amintim că George Simion a mers însoțit de Călin Georgescu, duminică dimineața, la vot. George Simion chiar a spus că „a votat cu Călin Georgescu”, deși numele acestuia nu se află pe buletinul de vot. Lui Călin Georgescu i-a fost interzis de Curtea Constituțională să mai candideze la acest nou rând de alegeri prezidențiale. 

Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Prahova a admis, duminică, suplimentarea buletinelor de vot în mai multe secţii din staţiunea Sinaia şi din Măneciu, unde prezenţa la urne este de peste 100%, relatează Agerpres. 

Astfel, conform site-ului BEJ, a fost admisă suplimentarea numărului de buletine de vot pentru secţia de votare nr. 259 din oraşul Sinaia, prin redistribuire de la secţia de votare nr.253 din oraş.

La secţia 259 sunt înscrişi pe listele permanente 453 de votanţi, iar pe listele suplimentare au votat 338 persoane, prezenţa fiind de peste 102%, arată datele Autorităţii Electorale Permanente.

De asemenea, a fost admisă suplimentarea numărului de buletine de vot pentru secţia de votare nr. 263 din Sinaia prin redistribuirea a 200 de buletine de la secţia de votare nr. 256 din oraşul Sinaia.

La această secţie amenajată la Casino Sinaia, prezenţa la vot este de peste 107%, aici votând deja 605 persoane, dintre care 443 pe liste suplimentare, arată datele AEP.

Şi la secţia de votare nr.477 din comuna Măneciu va fi suplimentat numărul de buletine de vot cu 200, a decis BEJ. Prezenţa la vot la această secţie este de peste 101%, aici votând 319 persoane, dintre care 255 pe liste suplimentare.

Peste 6 milioane de români au votat până la această oră în primul tur al alegerilor prezidențiale, dintre care 700.000 de români au votat în diaspora. Numărul alegătorilor care au votat în străinătate este considerabil mai mare decât la scrutinul din 2024. Prezența la vot depășește 33%, potrivit AEP. 

Peste 5,7 milioane de români au votat până la această oră în primul tur al alegerilor prezidențiale. Astfel, prezența la vot a depășit 35%, potrivit AEP. 

Voturi urban vs. rural

Candidatul Partidului Noua Românie la alegerile prezidenţiale, Sebastian Constantin Popescu, s-a prezentat duminică după-amiază la o secţie de votare organizată la Rectoratul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, dar a spus că nu i s-a permis să voteze, relatează Agerpres. 

Candidatul la prezidențiale a spus că a sunat la BEC și a cerut rezolvarea situației. 

„Încerc acum, ei sunt în şedinţă, am sunat la Biroul Electoral Central şi le-am spus: dacă nu rezolvă, o să mă duc eu peste ei. Să întrerupă şedinţa, pentru că sunt un candidat la funcţia de preşedinte al României căruia îi este interzis, în acest moment, să voteze, să-şi exprime votul, de către nişte oameni care nu ştiu legea”, a declarat Sebastian Popescu.

El a explicat că este a treia oară când candidează la funcţia de preşedinte al României şi de fiecare dată a ales să voteze la una din secţiile organizate la Rectoratul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.

„Nu este nicio schimbare din punctul meu de vedere, şi în 2019 când am candidat, tot aici am votat, în 2024, v-am spus, la secţia următoare de acolo, iar acum am decis să votez tot aici. Din punctul meu de vedere, nu e nicio schimbare”, a declarat Popescu.

Potrivit legislaţiei electorale în vigoare, la alegerile din 4 mai alegătorul îşi poate exprima dreptul constituţional la una dintre următoarele secţii de votare:

• în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; 
• alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al municipiului Bucureşti decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar îşi poate exercita dreptul de a alege la orice secţie de votare aflată în alt judeţ. 

Din cauza numărului mare de alegători, la secțiile de votare din Mamaia și Vama Veche a fost nevoie dă se aducă buletine de vot în plus. 

Peste 5,4 milioane de alegători au votat până la această oră în primul tur al alegerilor prezidențiale, prezența la vot depășind 30%, potrivit AEP. Cea mai mare prezență la vot este în mediul urban, unde au votat peste 3,389,553 de alegători, în timp ce în mediul rural au ieșit la vot 2,072,910 de români. 

Nu doar în Vama Veche este coadă la secțiile de votare. În Regie, inima căminelor studențești din București, s-au format cozi. Câteva zeci studenții așteaptă să-și exprime opțiunea în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cozile au început să se formeze după ora 12.00.

Studenții cu care a vorbit reporterul Antena 3 CNN au spus că nu au de gând să plece până când nu votează. Secția de vot de la UCECOM se închide, ca toate celelalte, la ora 21.00, cu posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru cei care se află la coadă.

Românii aflaţi în minivacanţa de 1 Mai au mers la urne încă de a primele ore ale dimineții. 50.000 de turişti sunt pe litoral, iar cei care nu au plecat dimineață spre case, au mers să-şi aleagă preşedintele. În premieră, în Vama Veche, a fost înfiinţată o secţie pentru turişti la alegerile prezidențiale, primul tur. Până acum a existat doar la 2 Mai, la aproximativ 4 kilometri distanță.

Mulți dintre tinerii care sunt pe litoral s-au trezit încă de dimineață și au venit la secția de votare din Vama Veche, pentru a-și exprima opțiunea de vot. 

Au fost suplimentate biletele de vot atât în Mamaia, cât și în Vama Veche, datorită numărului mare de alegători. 

Cele mai multe sesizări, 48 la număr, care au ajuns la Ministerul Afacerilor Interne vizează continuarea propagandei electorale în ziua votului, lucru interzis. Campania electorală s-a încheiat la data de 3 mai, sâmbătă, la ora 07.00, iar după acest moment este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

Prin continuarea propagandei electorale se înţelege:

• afişarea, lansarea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea şi/sau difuzarea de materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) de orice tip care se referă la alegerile pentru preşedintele României;
• difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile prezidenţiale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate;
• sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi;

Alte incidente sesizate la MAI:

• Ilfov: o persoană a reclamat că a primit un buletin de vot deja ștampilat
• Strehaia: au fost reclamații că mai multe persoane au fost aduse cu microbuzul la vot
• Teleorman: două persoane ar fi intrat într-o cabină de vot
• București: membrul unei secții de votare a reclamat că a fost amenințat de președintele secției
• Penitenciarul Jilava: doi deținuți ar fi votat fără să aibă acest drept

Peste 5 milioane de români au votat duminică, până la această oră, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Prezența la vot a ajuns la 28,46%, a anunțat AEP. În mediul urban au votat până acum 3.186.261 de alegători, iar în rural 1.932.745. 

Județele fruntașe la vot sunt:

• Ilfov: 34,07%
• Argeș: 30,31%
• Giurgiu: 29,03%
• Constanța: 28,64%
• Prahova: 28,52%

Județele codașe la vot sunt:

• Harghita: 20,95%
• Maramureș: 20,80% 
• Covasna: 19,76%
• Satu Mare: 18,07%
• Vaslui: 17,67%

Peste 4,9 milioane de români au votat până la această oră în primul tur al alegerilor prezidențiale. Prezența la vot a depășit astfel procentul de 27%, a anunțat AEP. 

Echipa Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va rămâne în România până pe 25 mai, urmând să publice un raport final privind alegerile prezidenţiale, a declarat, duminică, şeful misiunii de observare a Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) a OSCE pentru alegerile prezidenţiale din România, Eoghan Murphy, relatează Agerpres. 

Într-o discuţie cu jurnaliştii în faţa unei secţii de votare din Bucureşti, el a precizat că misiunea OSCE este în ţara noastră din 25 martie, la invitaţia autorităţilor române, şi este formată din 13 membri în echipa de bază şi 22 de observatori în teritoriu. Murphy a spus că, de la venirea în România, el şi colegii săi s-au întâlnit cu autorităţi din administraţia centrală sau locală, jurnalişti şi reprezentanţi ai partidelor politice.

Luni, reprezentanţii ODIHR vor prezenta concluzii preliminare privind primul tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit oficialului OSCE, mediul online va fi, de asemenea, studiat de specialişti.

„Vom fi aici până pe 25 mai, iar când procesul electoral este complet vom publica un raport final, care ar putea include recomandări pentru îmbunătăţirea procesului electoral. Avem experţi care studiază fiecare aspect al procesului de votare, inclusiv media, contextul politic şi modul în care au loc campaniile atât în presă, cât şi online”, a transmis el.

Peste 4,5 milioane de români au votat deja. Prezența a trecut de 26%, potrivit datelor AEP, până la această oră.

Reporterul Antena 3 CNN Georgiana Murgilă se află la sediul MAI, unde se primesc toate sesizările legate de incidentele din cele aproape 19.000 de secții de votare din România. Toți ochii sunt pe alegerile prezidențiale, și specialiștii de la OSCE sunt în centrul operațional de la Ministerul Afacerilor de Interne. 

La această oră, polițiștii din toată țara verifică sesizările privind incidente la vot în toată țara. Cele mai multe sesizări au legătură cu faptul că se continuă propaganda electorală, mai ales pe rețelele sociale. Mai multe persoane au intrat în cabina de vot și au filmat sau au făcut poză buletinului de vot cu opțiunea lor ștampilată, iar apoi au postat pe rețelele sociale, lucru interzis prin lege. În astfel de cazuri sancțiunea constă într-o amendă cuprinsă între 600 lei la 1.000 lei, iar fapta se constată de ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române și ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.

De asemenea, au existat sesizări privind faptul că au intrat mai multe persoane în cabina de vot. În județul Olt au fost semnalate două cazuri, însă reprezentanții biroului electoral din secția de vot susțin că a fost vorba de persoane cu dizabilități care aveau nevoie de ajutor.

Se fac verificări, de asemenea, și în legătură cu un autocar în care se aflau mai multe persoane din județul Constanța și care au votat la o secție din județul Gorj.

Deocamdată nu sunt incidente majore. A mai fost nevoie de intervenția ambulanței în mai multe secții de votare, după ce unor alegători li s-a făcut rău.

Prezența la vot a trecut de 20%, arată datele AEP.

Astfel, 3,6 milioane de români au votat deja, dintre care 3,1 milioane în țară.

Au votat cu 400.000 de români mai mult în mediul urban decât în cel rural, până la această oră.

Județele cu cea mai mare prezență sunt Ilfov, Argeș, Olt, Giurgiu, Constanța, peste 20%.

La polul opus sunt județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Covasna, Vaslui, Satu Mare.

Candidatul independent la alegerile prezidenţiale John Ion Banu-Muscel a declarat că a votat, duminică, pentru o schimbare a actualei clase politice şi pentru "un plan de ţară" care să ducă la "o dezvoltare şi o bunăstare a cetăţenilor".

"Am votat cu cele mai sincere gânduri, am venit, pentru că se pune întrebarea: de ce sunt aici, am venit pentru schimbare. Eu consider că România, dar nu atât România, cât cetăţenii României au nevoie de o schimbare care poate să fie realizată, prin, în primul rând, vocea poporului, şi în felul acesta clasa socială, mai mult clasa politică să fie cea care să fie prima schimbată. (...) Este munca pe care vrem să o facem cu un plan al României, pentru o dezvoltare, o bunăstare a cetăţenilor, dar, şi mai mult, pentru o perpetuare a României, care este lăcaşul neamului nostru", a declarat Banu-Muscel, duminică, după ce şi-a exprimat opţiunea de vot la o secţie organizată la Şcoala gimnazială "Maria Rosetti".

El a adăugat că schimbarea de care a vorbit nu poate fi făcută decât prin "voinţa poporului".

"De aceea trebuie să dăm o voce poporului şi trebuie să o şi urmăm. (...) Şi cu aceasta, încă o dată vă spun că vă iubesc, să fim iubiţi şi de Dumnezeu ocrotiţi ! Să mergem înaintea poporului pentru o bunăstare şi o existenţă permanentă a României în cadrul Uniunii Europene. Să fim iubiţi !", a declarat Banu-Muscel.

Peste 3 milioane de români au votat deja la alegerile prezidențiale 2025, primul tur.

În mediul urban au votat 1.927.857 persoane, iar în rural 1.124.733.

Astfel, prezența la vot a ajuns la 16,77%.

Klaus Iohannis a votat la alegerile prezidențiale, el fiind însoțit de soția lui, Carmen.

"E bine să ne dăm seama că de data asta alegerile trebuie să se desfășoare foarte bine, foarte clar și fără influențe din afara României.

Sper să fie o zi bună pentru România", a declarat Klaus Iohannis.

Premierul Marcel Ciolacu a descris procesul de vot la alegerile prezidențiale 2025, turul 1, ca fiind "excelent".

Despre prezență a spus că e "foarte bună": "Tot mai mulți români vin la vot".

De asemenea, întrebat ce părere are despre numărul mare de români din diaspora care au ieșit la vot, el a răspuns: "Cu cât mai mulți români la vot cu atât mai bine".

Înainte ca Ciolacu să ajungă la sediul PSD, acolo a venit și Crin Antonescu.

Peste 2,5 milioane de români au votat deja în total, arată datele AEP privind prezența la vot. 

Astfel, prezența la vot a ajuns la 14,4%.

Marcel Ciolacu a declarat duminică, după ce a votat la alegerile prezidențiale, primul tur, că România nu își permite  criză politică, deoarece asta ar duce la haos și la incapacitate de plată.

"Am ales ordinea și nu haosul și cred că România trebuie să aibă un președinte care are deja o majoritate parlamentară, ca să poată veni cu reformele și să își pună în aplicare programul cu care a candidat. Un singur candidat a avut un program pentru țară. Am votat cu toată inima ca România să rămână pro-europeană. Mă bucur că românii au votat în număr mare în diaspora.

Au de ales un moment de ordine. Nu cred că ne permitem o criză politică, ar duce la haos, la incapacitate de plată și nu ne dorim acest lucru", a declarat premierul.

Marcel Ciolacu a venit la vot alături de Daniel Băluță, prim-vicepreședinte PSD.

Candidatul independent la alegerile prezidenţiale Daniel Funeriu a votat, duminică, pentru o Românie orientată înspre vest, în care oamenii trăiesc "în adevăr" şi care este ghidată de "busola morală".

"Azi votăm al 10-lea preşedinte al României. Am votat pentru o Românie în care familiile noastre trăiesc în adevăr, pentru o Românie în care să putem crede cu toţii, pentru o Românie ghidată de busola noastră morală, clar orientată înspre vest", a declarat Funeriu.

Elena Lasconi a ajuns, duminică dimineața, la o secție de votare din București, zâmbitoare, de mână cu soțul ei și înconjurată de membri simpli ai USR.

Candidata la prezidențiale a spus că a votat în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025 împotriva „sistemului”.

„Am votat cu gândul și cu credința că nu ne vor mai face planurile cei din sistem, cu gândul și credința că românii au în sfârșit ocazia să reseteze sistemul, că în țara asta nu vom mai avea copii care să se culce flămânzi, cu credința că nicio femeie care are curajul să se apere nu va mai fi catalogată drept isterică, că oamenii de bună credință vor vedea că hoții vor ajunge la pușcărie și vor plăti, votez cu credința că în sfârșit în țara asta o să se facă dreptate, cu credința că familiilor celor care au murit la Revoluție li se vor face dreptate.”, a spus Elena Lasconi. 

Întrebată ce așteptări are de la acest scrutin, Elena Lasconi a spus că așteptarea ei este să fie „pe locul unu”.

Peste 2 milioane de români au votat deja, până la această oră, arată datele AEP, privind prezența la primul tur al alegerilor prezidențiale 2025.

Dintre aceștia, 1,6 milioane sunt alegători care s-au prezentat la urnele deschise în țară, adică 8,95%.

Județele cu cea mai mare prezență la vot - peste 11% - sunt Ilfov, Teleorman, Olt, Giurgiu, Argeș. La polul opus sunt județele Bistrița-Năsăud, Harghita, Vaslui, Covasna, Satu-Mare.

Prezența la vot - în țară și Diaspora - e de peste 11%.

Candidatul Partidului Naţional Conservator Român la alegerile prezidenţiale, europarlamentarul Cristian Terheş, a votat, duminică, "cu gândul la fiecare român şi la soarta României".

"Am venit astăzi să votez pentru un preşedinte credincios naţiunii române, pentru o Românie puternică, sigură şi prosperă, astfel încât cei plecaţi să se întoarcă, iar cei rămaşi să nu mai plece. Am votat cu gândul la fiecare român şi la soarta acestei ţări minunate", a afirmat Terheş, după ce şi-a exprimat opţiunea electorală la o secţie de la Liceul "Jean Monet"

Potrivit lui Terheş, votul la aceste alegeri prezidenţiale va da o direcţie nouă României.

"(O direcţie) nouă - ori că mergem într-o direcţie, ori că în alta, pentru că următorul preşedinte al României va conduce destinele României pentru următorii cinci ani. Îmi doresc o Românie care să şi conserve valorile naţionale şi să şi promoveze interesul naţional", a adăugat Cristian Terheş.

El i-a îndemnat pe români să iasă la vot. "Am văzut o campanie dusă în ultimele zile care vorbeşte sau în care se insistă asupra aşa-zisului vot util. Votul util este candidatul în care crezi. (...) Participarea la vot este un exerciţiu democratic şi o exprimare a suveranităţii naţionale. (...) Îmi doresc ca de data aceasta alegerile să se finalizeze cu bine pentru România", a completat candidatul PNCR.

"Am trăit peste 17 ani în diaspora şi îi simt pe românii din afară. Fiind departe de casă, îţi doreşti ca lucrurile să meargă cât mai bine în ţară, ca să te întorci, pentru că nu e viaţa uşoară departe de casă. Dacă vă uitaţi, faptul că mai ales în vestul Europei ies atât de mulţi români (la vot) este un semnal clar că sute de mii de români s-ar întoarce acasă, dacă, evident, condiţiile ar fi mult mai bune. Este şi un obiectiv pentru următorul preşedinte al României, indiferent cine va fi acela, va trebui să îl aibă în vedere: comunitatea de români din afara României nu trebuie ignorată şi pe următorii cinci ani va trebui să se gândească la politici publice concrete astfel încât să-i stimulăm pe aceşti români să se întoarcă acasă", a mai transmis Terheş.

Peste un milion de români au votat deja în total, în țară și în diaspora, potrivit AEP.

Prezența a ajuns la 5,71%.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a mers la Școala Gimnazială Nr. 150 din București pentru a vota.

El i-a îndemnat pe români să se prezintă la urne.  

„Am votat azi, la această secție de votare de lângă Palatul Cotroceni, fiind conștient de importanța acestor alegeri pentru România. De ce sunt alegeri importante: e o perioadă complicată, iar vremurile liniștite au apus.

Președintele României va da direcțiile importante ale politicii noastre externe și ale celei de apărare. De acestea vor depinde siguranța țării noastre și faptul că vom rămâne o țară de încredere.

În plan intern, Președintele va trebui să colaboreze cu majoritatea parlamentară, cu Guvernul, pentru a reconstrui încrederea, pentru a reforma statul și pentru a crea oportunități și dezvoltare pentru români.

Din aceste motive, fiecare cetățean responsabil care se prezintă la vot poate face istorie pentru România, și îndemnul meu pentru toți cetățenii României este să se prezinte la vot, indiferent de opțiunea pe care o au. Votați așa cum vă dictează conștiința!”, a transmis el.

Peste 500.000 de români au votat până la 8.30, în țară.

Prezența totală la vot - în țară și în diaspora - a trecut de 5%, mai mult decât în primul tur al alegerilor prezidențiale în 2024.

Județe fruntașe, cu peste 4% prezență sunt Ilfov, Olt, Teleorman, Călărași, Giurgiu.

Numărarea voturilor exprimate duminică, în primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, din cele aproape 19.000 de secții începe imediat după închiderea urnelor.

Președintele biroului electoral deschide buletinele unul câte unul și citește cu voce tare prenumele şi numele candidatului votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Toată operațiunea este înregistrată prin intermediul unei tablete, relatează Agerpres. 

Votarea se încheie la ora 21:00, cu posibilitatea de a se prelungi până la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la rând.

George Simion și Călin Georgescu au venit împreună la vot. Primul care a făcut declarații a fost Georgescu.

"A venit vremea să ne luăm țara înapoi, și turul doi înapoi", a spus Călin Georgescu.

"Suntem aici cu o singură dorință – să facem dreptate pentru România. Suntem aici cu poporul și pentru poporul român", a spus George Simion.

Peste 300.000 de români au votat deja în prima oră de la deschiderea urnelor în țară, arată datele AEP privind prezența la vot.

Din mediul urban -  171.731, iar din cel rural - 140.838.

În total, inclusiv românii din diaspora, 727.211 au votat deja.

Candidatul Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) la alegerile prezidenţiale Lavinia Şandru şi-a exprimat opţiunea de vot duminică dimineaţă, la puţin timp după deschiderea secţiilor de votare din ţară, afirmâmd că a ”votat împotriva celor care au furat viitorul copiilor noştri” şi că votul său merge ”împotriva abuzurilor care i-au făcut pe părinţii şi bunicii noştri să trăiască în umilinţă”.

Lavinia Şandru s-a prezentat, duminică, la ora 7.00, la secţia de votare de la Colegiul ”Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. 

”Am venit cu gândul şi am votat cu acelaşi gând că votul meu merge pentru România reală, votul meu împotriva abuzurilor de toate felurile care i-au făcut pe părinţii şi bunicii noştri în toţi aceşti 35 de ani să sufere, i-au făcut să trăiască în umilinţă. Am votat împotriva celor care au furat viitorul copiilor noştri, împotriva celor care i-au obligat pe românii noştri din diaspora să îşi lase totul aici şi să plece departe de casă şi de familie”, a declarat Lavinia Şandru.

Ea a adăugat că a votat împotriva celor care nu înţeleg că ”fermierii României nu trebuie umiliţi şi trebuie sprijiniţi pentru că ei ne dau nouă hrana” şi împotriva celor care ”timp de 35 de ani nu au construit autostrăzi, nu au făcut spitale, au tăiat tot ceea ce înseamnă industrie românească, au vândut o ţară întreagă în tot acest timp”.

Cele aproape 19.000 de secţii de votare organizate în ţară s-au deschis duminică, la ora 7:00, aproape 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi la urne să îşi aleagă preşedintele.

Potrivit AEP, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 17.988.031 de cetăţeni. Pe teritoriul ţării sunt organizate 18.979 de secţii de votare. În Capitală sunt deschise 1.289 de secţii.

Datele AEP arrată că, până duminică, la ora 06.00, au votat  în afara ţării 398.223 alegători, cărora  li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 402.329.

La alegerile din 24 noiembrie 2024, până la aceeaşi oră, votaseră 218.604  persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 222.831.

67.802 de români au votat în Italia şi aproape 52.000 în Spania. În R. Moldova au votat 33.603.

În Marea Britanie au votat 66.244 de alegători.

Votarea continuă în străinătate până duminică, la ora României 21.00, şi poate fi eventual prelungită până la 23.59, dacă sunt cozi la secţiile de votare în momentul în care în România este ora 21.00.

Aproape 400.000 de persoane au votat la secţiile din afara ţării, în cadrul scrutinului pentru alegerea preşedintelui, până sâmbătă, la ora 22.00.

Astfel, prezența la urne a ajuns la 2,20%.

Cele mai multe voturi s-au înregistrat în Italia (peste 67.000), Germania (peste 62.000), Marea Britanie (peste 65.000), Spania (peste 51.000) și Republica Moldova (peste 33.000).

Anul trecut, până la aceeaşi oră, votaseră 214.291 de persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 218.518.

Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne vor asigura protecţia secţiilor de vot, în noaptea de sâmbătă spre duminică, având obligaţia să le predea duminică dimineaţa preşedinţilor birourilor electorale, cu sigiliile intacte, a informat MAI.

„Datele centralizate la nivelul Centrului de Comunicare al Municipiului Bucureşti arată că misiunile de asigurare a protecţiei buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare votării pe timpul transportului de la locurile de depozitare către secţiile de vot s-au desfăşurat conform graficului, fără să fie înregistrate probleme. Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare au obligaţia de a dispune măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare şi pentru fixarea posturilor de pază în jurul sediilor secţiilor de vot”, se precizează într-un comunicat 

Aproape 380.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 21:00 (ora României).

Astfel, prezența la urne a ajuns la 2,11%.

Cele mai multe voturi s-au înregistrat în Italia (peste 66.000), Germania (peste 61.000), Marea Britanie (aproape 60.000), Spania (aproape 50.000) și Republica Moldova (peste 33.000).

Biroul Electoral Central reaminteşte că, potrivit prevederilor legale, campania electorală pentru alegerea preşedintelui României din anul 2025 s-a încheiat sâmbătă, 3 mai 2025, la ora 07:00.

Odată cu încheierea campaniei, desfăşurarea oricărei forme de propagandă electorală este strict interzisă, inclusiv în ziua votării. Această interdicţie se aplică tuturor mijloacelor de comunicare - presa scrisă, audiovizual, online şi reţelele sociale.

Având în vedere faptul că Biroul Electoral Central a fost sesizat cu plângeri privind acţiuni de propagandă desfăşurate pe reţele sociale după încheierea campaniei, reiterăm obligaţia tuturor competitorilor electorali şi a susţinătorilor acestora care utilizează platformele digitale de a respecta cu stricteţe cadrul legal.

Structurile Ministerului Afacerilor Interne au fost sesizate sâmbătă cu privire la 20 de posibile incidente electorale în legătură cu alegerile prezidenţiale, printre care 14 semnalări de continuare a propagandei electorale şi un caz de corupere a alegătorilor în judeţul Iaşi, unde mai multe persoane din cadrul unei primării ar fi promis alegătorilor bani pentru a vota un anumit candidat, a declarat, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

În ceea ce priveşte alegerile locale parţiale, în cursul aceleiaşi zile au fost semnalate patru situaţii de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei, a arătat Dajbog.

Totodată, ea a adăugat că Inspectoratul General al Poliţiei Române efectuează cercetări după ce a fost sesizat de Biroul Electoral Central cu privire la situaţii în care cetăţeni care au votat la secţii din străinătate ar fi postat în mediul online buletinele de vot.

„Fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă”, a subliniat ea.

Purtătoarea de cuvânt a MAI a evidenţiat că sâmbătă Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor au avut program cu publicul pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care nu deţineau documente de identitate valabile şi doreau să voteze duminică.

Astfel, cu o zi înaintea alegerilor prezidenţiale au intrat în posesia unui act de identitate cu care pot vota aproape 11.000 de persoane.

Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor a recomandat serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor ca şi duminică, în ziua votului, să asigure program de lucru cu publicul între orele 7:00 şi 21:00. 

Peste 360.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 20:00 (ora României).

Astfel, prezența la urne a ajuns la 2,00%.

Cele mai multe voturi s-au înregistrat în Italia (peste 62.000), Germania (peste 58.000), Marea Britanie (peste 55.000), Spania (peste 46.000) și Republica Moldova (aproape 33.000).

Și în SUA peste 4.000 de români au fost la vot până la această oră.

În Rusia sunt 43 de voturi, iar în China sunt 197.

Peste 328.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 19:00 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Astfel, prezența la urne a ajuns la 1,83%.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 56.084, Germania - 53.554, Marea Britanie - 49.696, Spania - 40.656, Republica Moldova - 30.953.

Autoritatea Electorală Permanentă a îndemnat alegătorii la calm, sâmbătă seara, precizând că la secţiile de votare din străinătate au fost distribuite suficiente buletine de vot, astfel încât procesul electoral să se poată desfăşura în cele mai bune condiţii.

Precizările AEP au fost făcute după ce în spaţiul public au fost lansate „informaţii false” cu privire la faptul că ar exista un număr insuficient de buletine de vot la secţiile de votare organizate în străinătate pentru alegerile prezidenţiale.

„AEP îndeamnă alegătorii la calm şi le recomandă să se informeze corect şi doar din surse oficiale pentru a se proteja împotriva unor astfel de manipulări, care le pot influenţa opţiunile electorale. Autoritatea Electorală Permanentă menţionează că, la secţiile de votare din străinătate, au fost distribuite suficiente buletine de vot, astfel încât votarea să se poată desfăşura în cele mai bune condiţii”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an, la secţiile de votare din străinătate au fost transmise 3.600.000 de buletine de vot.

„Chiar dacă, în mod excepţional şi fără precedent în ultimele scrutinuri, o secţie din străinătate ar risca să rămână fără buletine de vot, aceasta poate să ceară, cu acordul Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, redistribuirea unor buletine de la secţii mai puţin solicitate”, subliniază AEP.

Peste 295.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 18:00 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de joi seara, ora 22:00 ora României (ora locală 7:00) şi până sâmbătă, la ora 18:00, s-au prezentat la urne 295.608 cetăţeni români.

De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 299.714.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 50.332, Germania - 48.930, Marea Britanie - 45.164, Spania - 36.821, Republica Moldova - 29.255, Franţa - 14.393 cetăţeni români.

Ministerul Afacerilor Externe acuză partidul AUR, condus de George Simion, de „încercări grave și flagrante de manipulare” a românilor din Diaspora, după ce formațiunea a reclamat public nereguli majore în desfășurarea votului din străinătate pentru alegerile prezidențiale.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis sâmbătă, într-un comunicat oficial, că are semnale din teritoriu privind „nereguli grave care afectează desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale în Diaspora”. Partidul acuză „organizare deficitară, neglijență administrativă și lipsă de respect față de drepturile cetățenești ale românilor din afara granițelor”.

În replică, Ministerul Afacerilor Externe a calificat acuzațiile drept „false” și a transmis că acestea sunt „încercări grave și flagrante de manipulare a alegătorilor români din afara granițelor României”, menite „să genereze neîncredere și ostilitate”.

Citește mai multe AICI.

Pregătirile pentru primul tur al prezidenţialelor sunt pe ultima sută de metri în ţară. Preşedinţii secţiilor de votare au preluat sacii cu buletinele de vot de la birourile electorale şi i-au depozitat în săli încuiate şi sigilate care, peste noapte, vor fi păzite de jandarmi.

Şi în ţară a început preluarea buletinelor de vot. Într-o localitate din Arad, sacii au fost căraţi cu roabele.

Peste 278.000 de români au votat până sâmbătă, ora 17.00, la secțiile din străinătate.

Astfel, prezența la urne a ajuns la 1,55%.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia (peste 46.000), Germania (peste 45.000), Marea Britanie (peste 41.000), Spania (peste 34.000) și Republica Moldova (aproape 28.000).

Peste 256.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 16:00 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale. 

Astfel, prezența la urne a ajuns la 1,43%.

Cele mai multe voturi s-au înregistrat în Italia (aproape 42.000), Germania (peste 41.000), Marea Britanie (peste 38.000), Spania (peste 32.000) și Republica Moldova (peste 26.000).

Și în SUA peste 2.500 de români au fost la vot până la această oră.

În Rusia sunt 36 voturi până la această oră, iar în China sunt 197.

Peste 223.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 15:00 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de joi seara, ora 22:00 ora României (ora locală 7:00) şi până sâmbătă, la ora 15:00, s-au prezentat la urne 223.320 cetăţeni români.

De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 227.426.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 36.251, Germania - 35.510, Marea Britanie - 33.252, Spania - 29.090, Republica Moldova - 24.799, Franţa - 10.642 cetăţeni români.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.

Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică:
* vineri, 2 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* duminică, 4 mai, între 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României).

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării. 

Preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Zsombor Vajda, respectiv Cosmin-Gabriel Popp, s-au întâlnit sâmbătă cu observatorii internaţionali de la scrutinul prezidenţial.

Potrivit unui comunicat al AEP, transmis AGERPRES, cu acest prilej conducerea Autorităţii Electorale Permanente a subliniat importanţa alegerilor libere şi corecte pentru o democraţie consolidată şi a reiterat angajamentul ferm privind respectarea în procesul de organizare a scrutinului a standardelor europene şi internaţionale în materie electorală.

De asemenea, a fost subliniat efortul instituţiilor româneşti implicate în organizarea alegerilor de a pune în aplicare noile prevederi legale privind buna desfăşurare a campaniei electorale.

"Întâlnirea a fost un prilej şi pentru exprimarea încrederii în capacitatea instituţională de a răspunde adecvat provocărilor generate de evoluţiile tehnologice recente şi de a diminua riscul ca acestea să influenţeze opţiunile electorale şi încrederea alegătorilor în derularea scrutinului", subliniază AEP, citată de Agerpres

AEP a acreditat 159 de observatori la scrutinul prezidenţial de duminică, inclusiv din Statele Unite ale Americii şi din Regatul Unit al Marii Britanii.

Este vorba de organizaţii internaţionale partenere, precum RECEF (Le Reseau des competences electorales), A-WEB (Asociaţia Mondială a Organismelor Electorale) şi Swiss Democracy Foundation, dar şi autorităţi electorale internaţionale, respectiv Comisia Electorală Federală a SUA, Oficiul Electoral de Stat al Estoniei, Comisia Electorală Centrală a Lituaniei, Comisia Electorală a Maltei, Institutul Electoral Naţional al Mexicului, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală a Bosniei şi Herţegovinei, Consiliul Electoral Suprem al Republicii Turcia, Comisia Electorală a Africii de Sud, Comisia Electorală a Republicii Filipine, Biroul Electoral Naţional al Ungariei, Comisia Electorală Centrală a Albaniei, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, Instanţa Superioară Electorală Independentă a Tunisiei, Comisia Electorală Centrală a Republicii Kazahstan şi Comisia Electorală a Indiei.

Totodată, la programul de observare a alegerilor pentru preşedintele României participă reprezentanţi ai Misiunilor Diplomatice la Bucureşti ale Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei, Franţei, Norvegiei, Suediei, Ungariei, Turciei şi Republicii Kazahstan.

Procesul electoral din acest an este observat şi de reprezentanţi ai OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi ai Adunării Parlamentare a OSCE, dar şi de jurnalişti străini, care, la rândul lor, au fost acreditaţi de către AEP.

Observarea alegerilor este o practică uzuală la nivel internaţional, care vizează asigurarea transparenţei procesului electoral şi validarea bunei funcţionări a mecanismelor instituţionale implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Vizita observatorilor internaţionali are rolul de a facilita schimburile de experienţă cu specialişti din instituţii omoloage, precum şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care activează în domeniul electoral, respectiv de a promova bunele practici în materie electorală dezvoltate de România, subliniază AEP.

Observatorii internaţionali acreditaţi participă la sesiuni de informare referitoare la cadrul normativ naţional care reglementează alegerile pentru preşedintele României, dar şi la modul de organizare a procesului electoral din ţara noastră. Întâlnirile vor include şi discuţii privind desfăşurarea alegerilor din perspectiva practicilor şi a soluţiilor implementate pentru asigurarea securităţii informatice şi a provocărilor care pot apărea în mediul online, în perioada electorală.

De asemenea, observatorii internaţionali acreditaţi vor fi prezenţi în ziua alegerilor în secţiile de votare pentru a observa desfăşurarea procesului electoral. 

Inspectoratul General al Poliţiei Române a informat sâmbătă că a fost sesizat de Biroul Electoral Central cu privire la materialele din mediul online care fac referire la dezvăluirea opţiunii de vot şi a precizat că sesizările primite sunt în curs de verificare. Reacţia BEC a venit după ce în mediul online au apărut, în ultimele două zile, postări ale unor persoane care se filmează în cabina de vot şi fac publice aceste înregistrări.

Biroul Electoral Central a atras atenţia, sâmbătă, că fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.

"Având în vedere multiplele sesizări privind persoane care se filmează în cabina de vot şi fac publice înregistrările în mediul online, dezvăluindu-şi opţiunea de vot şi încălcând secretul votului, Biroul Electoral Central atrage atenţia asupra caracterului ilicit al acestui comportament. Aceste acţiuni contravin dispoziţiilor art. 37 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, potrivit cărora "mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept". De asemenea, acestea încalcă prevederile art. 11 alin. (1) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 22D/2025 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru preşedintele României din anul 2025 în condiţii de legalitate, egalitate şi integritate, care stipulează că "fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă"", se arată într-un comunicat al BEC.

Peste 180.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 13.30 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de joi seara, ora 22:00 ora României (ora locală 7:00) şi până sâmbătă, la ora 12:00, s-au prezentat la urne 157.404 cetăţeni români.

De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 161.510.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 26.510, Germania - 23.393, Marea Britanie - 22.521, Spania - 20.009, Republica Moldova - 19.457, Franţa - 7.218 cetăţeni români.

Peste 143.000 de români au votat deja până sîmbătă, la ora 11:00, la secțiile din străinătate. 

Sunt de trei ori mai mulți votanți comparativ cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, când tot la ora 11:00 erau puțin peste 50.000.

Cei mai mulți români au votat la secțiile din Italia, Marea Britanie, Germania, Spania și Republica Moldova. 

Se votează masiv în comparație cu primul tur din 2024, inclusiv în SUA.

Peste 121.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 09:00 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de joi seara, ora 22:00 ora României (ora locală 7:00) şi până sâmbătă, la ora 09:00, s-au prezentat la urne 121.035 de cetăţeni români.

De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 125.141

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 19.206, Marea Britanie - 18.851, Germania - 17.692, Spania - 15.929, Republica Moldova - 13.173.

Sâmbătă este a doua zi de vot în diaspora pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică:
* vineri, 2 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* duminică, 4 mai, între 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României).

Până sâmbătă dimineață, peste 120.000 alegători s-au prezentat la urne în diaspora, pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind de 120.961.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

Peste 115.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, la ora 03:00 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de joi seara, ora 22:00 ora României (ora locală 7:00) şi până sâmbătă, la ora 03:00, s-au prezentat la urne 115.810 cetăţeni români.

De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 119.916.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Marea Britanie - 18.851, Italia - 18.529, Germania - 17.150, Spania - 15.728, Republica Moldova - 11.647.

În Franţa au votat un număr de 5.209 cetăţeni români, iar în Statele Unite ale Americii - 2.074 şi Canada - 1.854.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.

Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică:
* vineri, 2 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* duminică, 4 mai, între 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României).

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

Peste 116.000 de români au votat până vineri, ora 22:30, la secțiile din străinătate. Astfel, prezența la urne a ajuns la 0,65%.

Cele mai multe voturi s-au înregistrat în Italia (peste 18.000), Marea Britanie (aproape 18.000), Germania (peste 17.000), Spania (aproape 16.000) și Republica Moldova (aproape 12.000).

Și în SUA peste 1.000 de români au fost la vot până la această oră.

Peste 100.000 de români au votat până vineri, ora 20:30, la secțiile din străinătate. Astfel, prezența la urne a ajuns la 0,58%.

Cei mai mulți au votat la secțiile din Italia (aproape 17.000), Germania (peste 15.000), Spania (peste 14.000), Marea Britanie (peste 13.000) și Republica Moldova (peste 11.000).

În Rusia sunt 16 voturi până la această oră, iar în China sunt 78.

Peste 90.000 de români au votat până vineri, ora 19:30, la secțiile din străinătate. Astfel, prezența la urne a ajuns la 0,50%, potrivit AEP.

Românii din Italia s-au mobilizat cel mai rapid: aproape 15.000 de cetățeni și-au exprimat deja votul. 

Și În Germania, Spania, Marea Britanie și Republica Moldova s-a votat în număr mare până la acest moment.

În Rusia sunt 16 voturi până la această oră, iar în China sunt 78.

Numărul votanților din Diaspora a trecut de 70.000 la ora 17:50, potrivit AEP. La această oră, prezența la vot este de 0,39%.

Românii din Italia, Germania, Spania, Marea Britanie și Republica Moldova au mers în număr mare la vot.

În Rusia sunt 15 voturi până la această oră, iar în China sunt 78.

Peste 55.000 de români au votat până la ora 16:00 în Diaspora. Cei mai mulți au votat la secțiile din Italia (peste 8.600), Spania (peste 7.200), Germania (peste 7.600), Republica Moldova (peste 7.200) și Marea Britanie (peste 6.600).

În Rusia sunt 15 voturi până la această oră, iar în China sunt 78.

45.000 de români au votat în Diaspora la ora 14:50. Cei mai mulți români au votat la secțiile din Italia, Moldova, Spania și Germania.

În Moldova sunt 5.900 de români care au votat, în Italia sunt cei mulți votanți până la această oră, 6.500. De asemenea, în Germania au votat deja 5.600 de români, în timp ce în Marea Britanie au fost la urne peste 5.000.

Și în Spania au votat 5.800, iar în Franța, aproape 2.000.

În afara Europei, cele mai multe voturi sunt în Turica, aproape 300, în timp ce în Australia, unde s-au deschis prima dată urnele, au votat deja 166 de români.

În Rusia sunt 14 voturi până la această oră, iar în China sunt 74.

Până la ora 13.00, în străinătate au votat 32.033 de români, dintre care 26.549 pe liste suplimentare și 4.106 prin corespondență. 

Italia conduce în clasamentul persoanelor care au votat până la această oră (4.677), urmată de Republica Moldova (4.400) și de Spania (3.556).

Peste 19.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 12:00 (ora României), pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de joi seara, ora 22:00 ora României (ora locală 7:00) şi până vineri la ora 12:00, s-au prezentat la urne 19.327 de cetăţeni români.

De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondenţă, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 23.433.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Italia - 3.560, Germania - 2.592, Spania - 2.368, Marea Britanie - 1.905.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.

Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică:
* vineri, 2 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* duminică, 4 mai, între 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României).

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, care şi-a exercitat dreptul constituţional vineri, la Chişinău, spune că a votat, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană.

"Aceste alegeri definesc direcţia pe care o va urma România. Pericolul rusesc este unul real. Am ales să votez la Chişinău pentru a le transmite românilor de aici că aceste alegeri sunt şi despre ei. Despre viitorul nostru comun. O Românie sigură şi puternică înseamnă mai multă securitate şi prosperitate şi pentru R. Moldova. O Românie fragilă pro-rusă ar fi un dezastru pentru R. Moldova şi o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.
De aceea, îi îndemn pe toţi românii să iasă la vot. România are nevoie azi de fiecare vot al fiecărui român care locuieşte peste hotare şi preţuieşte această ţară minunată", a scris Eugen Tomac pe pagina sa de Facebook.

Peste 15.000 de romani din diaspora au votat deja la secțiile deschise în străinătate, potrivit AEP.  Prima secţie deschisă alegătorilor, la scrutinul prezidenţial, fiind la Auckland, în Noua Zeelandă (ora 7:00, ora locală), joi, ora 22:00, ora României.

Între timp s-au deschis și secțiile de votare din Europa.

Cele mai multe secţii de votare sunt în Italia şi Malta - 161, Spania - 147, Marea Britanie - 108, Franţa şi Principatul Monaco - 69, Republica Moldova - 64, SUA - 50, Belgia - 29, Ţările de Jos - 23.

Vineri este ultima zi de campanie electorală în ţară, pentru alegerile prezidenţiale.

În diaspora, s-au deschis secţiile de vot, iar scrutinul a început joi seara, la ora 22:00 (ora României).

Prima secţie de votare deschisă a fost pentru alegătorii aflaţi la Auckland, în Noua Zeelandă.

Campania electorală a început pe 4 aprilie şi se va încheia sâmbătă dimineaţa, la ora 7:00.

Până la această oră, în străinătate au votat 9.850 de persoane. Dintre acestea, 4.544 au votat pe liste suplimentare, iar 4.106 prin corespondență. 

Cele mai multe voturi au fost exprimate în Republica Moldova, unde au votat 1.049 de români. 

Urmează Italia, cu 999 de voturi și Spania, cu 624 de voturi.

Până la această oră, în străinătate au votat 6.996 de români. În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

Cele mai multe secţii de votare sunt în Italia şi Malta - 161, Spania - 147, Marea Britanie - 108, Franţa şi Principatul Monaco - 69, Republica Moldova - 64, SUA - 50, Belgia - 29, Ţările de Jos - 23.

Nicuşor Dan, candidatul independent la alegerile prezidenţiale, a transmis, joi seară, un mesaj românilor din diaspora pentru care a început scrutinul electoral pentru alegerea preşedintelui României şi le-a spus acestora să nu voteze Rusia, ci să voteze schimbarea înţeleaptă.

„A început procesul de vot în diaspora. Îi îndemn pe românii din diaspora să voteze cu mintea şi cu inima, pentru că România are o şansă, dar România în momentul ăsta îşi alege direcţia pentru mulţi ani de acum încolo”, a transmis Nicuşor Dan.

Candidatul independent le-a mai transmis românilor din diaspora să nu voteze Rusia.

„Invit pe românii din diaspora să iasă la vot, să nu voteze Rusia, să nu voteze sistemul, să voteze schimbarea înţeleaptă”, a adăugat Nicuşor Dan.

Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat joi seara ultimele date despre numărul alegătorilor care se vor putea prezenta la urne la scrutinul prezidenţial.

Potrivit unui comunicat al AEP, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 17.988.031 de cetăţeni.

Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de 1.016.350 de persoane.

De asemenea, 20.314 cetăţeni au dreptul de vot interzis.

Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.085 cetăţeni, iar numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 2.235 cetăţeni.

Votul în diaspora a început joi seara, la ora 22:00, ora României, prima secţie deschisă alegătorilor, la scrutinul prezidenţial, fiind la Auckland, în Noua Zeelandă (ora 7:00, ora locală).

Vineri este prima zi de vot în diaspora la alegerile prezidenţiale din acest an.

Conform site-ului AEP, prezenta.roaep.ro, şi-au exprimat deja opţiunea electorală doi alegători, pe liste suplimentare.

În diaspora votul se desfăşoară pe parcursul a trei zile:
* vineri, 2 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale);
* duminică, 4 mai, între 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României). 

Campania pentru alegeri prezidențiale 2025 a fost intensă, cu 11 candidați validați de Biroul Electoral Central (BEC) care se luptă pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni. Ordinea candidaților pe buletinul de vot a fost stabilită pe 22 martie 2025, iar lista finală a rămas definitivă după 19 martie, dată la care candidații mai puteau renunța la candidatură fără a figura pe buletinele de vot. Iată lista completă a candidaților, conform ordinii stabilite de BEC:

• George Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
• George Crin Laurențiu Antonescu – Alianța Electorală România Înainte
• Elena Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România (USR)
• Cristian Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român
• Marcela Lavinia Șandru – Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
• Victor Viorel Ponta – Candidat independent
• Sebastian Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
• Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
• John-Ion Banu-Muscel – Candidat independent
• Petru Daniel Funeriu – Candidat independent
• Nicușor-Daniel Dan – Candidat independent

Acești candidați au îndeplinit condițiile legale, inclusiv obținerea a minimum 200.000 de semnături de susținere și vârsta minimă de 35 de ani. Conform sondajelor recente, George Simion, Crin Antonescu și Nicușor Dan sunt în fruntea preferințelor electoratului, dar cursa rămâne deschisă, mai ales în contextul unui posibil tur al doilea pe 18 mai 2025. 

Buletinele de vot pentru alegeri prezidențiale 2025 sunt un element central al procesului electoral, iar designul lor respectă regulile stricte impuse de BEC. Acestea au fost validate pe 22 martie 2025, iar machetele electronice au fost publicate pe site-ul AEP până la 9 aprilie 2025. Iată cum arată buletinele de vot și ce trebuie să știi despre ele:

• Format standardizat: Buletinul de vot este un document tipărit, împărțit în patrulatere, fiecare corespunzând unui candidat. Numele candidatului, partidul sau statutul de independent și sigla electorală apar clar în fiecare patrulater.
• Ordinea candidaților: Candidații sunt listați în ordinea stabilită de BEC, așa cum am prezentat mai sus. Această ordine este aceeași în toate secțiile de votare din România și din diaspora.
• Ștampila „VOTAT”: Alegătorii aplică ștampila cu mențiunea „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător candidatului preferat. Pentru a fi considerat valid, votul trebuie să fie clar, iar ștampila să nu depășească limitele patrulaterului, cu excepția cazurilor în care intenția alegătorului este evidentă.
• Securitate: Buletinele de vot sunt protejate împotriva falsificării prin ștampile de control și alte măsuri de securitate gestionate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

În diaspora, buletinele de vot sunt identice cu cele din țară, dar procesul de distribuție este atent monitorizat pentru a asigura accesul tuturor alegătorilor. Dacă votezi în străinătate, asigură-te că aplici ștampila corect și că buletinul este introdus în urnă fără alte înscrisuri care ar putea anula votul. 

Un aspect esențial pentru a participa la alegeri prezidențiale 2025 este să știi unde trebuie să votezi. În România, fiecare alegător este arondat unei secții de votare în funcție de adresa de domiciliu sau reședință. Iată pașii pentru a afla la ce secție de votare ești arondat:

• Accesează platforma Registrului Electoral: Intră pe site-ul oficial al Autorității Electorale Permanente, la adresa www.registrulelectoral.ro.
• Completează datele personale: Introdu numele de familie și Codul Numeric Personal (CNP) în formularul online. Selectează tipul alegerilor: „Alegeri pentru Președintele României 2025 – tur I”.
• Verifică rezultatul: Sistemul va afișa automat numărul și adresa secției de votare la care ești arondat, împreună cu o hartă interactivă pentru localizare.
• Contactează primăria: Dacă nu ai acces la internet, poți suna la primăria localității de domiciliu sau la biroul electoral local pentru a obține informațiile necesare.

Notă importantă: În București, nu poți vota pe lista suplimentară într-un alt sector decât cel în care ai domiciliul sau reședința. În schimb, dacă te afli în altă localitate din același județ sau în alt județ, poți vota pe liste suplimentare la orice secție de votare. Pentru românii din diaspora, nu este necesară arondarea – aceștia pot vota la oricare dintre cele 965 de secții de votare organizate în străinătate, pe liste suplimentare.

Dacă ai o carte electronică de identitate (CEI) fără mențiunea adresei de domiciliu, vei fi înscris pe lista suplimentară, conform precizărilor BEC. Pentru a evita orice confuzie în ziua votului, verifică din timp secția de votare și asigură-te că ai actele necesare. Urmărește alegeri prezidențiale 2025 live text pentru actualizări despre organizarea secțiilor de votare.

Pentru a participa la alegeri prezidențiale 2025 live text, trebuie să prezinți un act de identitate valabil în ziua votului. Autoritățile române au stabilit o listă clară de documente acceptate, atât pentru votul în țară, cât și în diaspora. Iată care sunt actele necesare:

În România:

• Cartea de identitate (simplă, electronică sau provizorie)
• Buletinul de identitate (valabil în ziua votului)
• Pașaport diplomatic, pașaport diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic
• Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)

În diaspora:

• Cartea de identitate (simplă, electronică sau provizorie)
• Buletinul de identitate
• Pașaport simplu, pașaport simplu electronic, pașaport simplu temporar
• Pașaport diplomatic, pașaport diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic
• Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)

Procedura de vot:

• Prezinți actul de identitate operatorului de calculator, care îl scanează și îl verifică în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
• Semnezi pe lista electorală permanentă sau suplimentară, în funcție de situație.
• Primești buletinul de vot și ștampila „VOTAT”.
• Aplici ștampila în cabina de vot, în patrulaterul corespunzător candidatului ales.
• Introduci buletinul în urnă și returnezi ștampila.

Atenție: Este interzis să fotografiezi sau să filmezi buletinul de vot în cabina de vot, sub sancțiuni legale. De asemenea, asigură-te că actul de identitate este valabil în ziua votului, deoarece documentele expirate nu sunt acceptate. Pentru informații actualizate despre alegeri prezidențiale 2025 live text, verifică site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) sau al AEP.

Programul secțiilor de votare este un element-cheie pentru buna desfășurare a alegeri prezidențiale 2025. Procesul de vot este organizat diferit în România și în diaspora, pentru a facilita participarea cât mai multor cetățeni. Iată detaliile:

În România

• Data votului: 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II, dacă este cazul)
• Program: Secțiile de votare se deschid la ora 07:00 și se închid la ora 21:00.
• Excepții: Dacă la ora 21:00 mai sunt alegători în secție sau la coadă, votarea se poate prelungi până cel târziu la ora 23:59.
• Număr secții: Aproximativ 19.000 de secții de votare sunt organizate în toată țara, în funcție de Registrul Electoral.

În diaspora

Datele votului:

• Turul I: 2, 3 și 4 mai 2025
• Turul II: 16, 17 și 18 mai 2025

Program:

• Vineri (2 și 16 mai): 07:00 – 21:00 (ora locală)
• Sâmbătă (3 și 17 mai): 07:00 – 21:00 (ora locală)
• Duminică (4 și 18 mai): 07:00 – 21:00 (ora locală), dar nu mai târziu de ora 21:00 a României. Alegătorii prezenți la coadă la ora 21:00 pot vota până la 23:59 (ora locală).
• Număr secții: 965 de secții de votare sunt organizate în străinătate, în ambasade, consulate și alte locații stabilite de MAE. Lista completă este disponibilă pe site-ul www.votstrainatate.ro.

Votul prin corespondență: Românii din diaspora pot opta pentru votul prin corespondență, dacă s-au înregistrat până la 20 martie 2025 pe platforma AEP. Plicurile trebuie expediate astfel încât să ajungă la biroul electoral pentru votul prin corespondență până la 30 aprilie 2025 (turul I). Procesul implică sigilarea buletinului de vot într-un plic interior, completarea certificatului de alegător și expedierea plicului exterior prin poștă.

Ministerul Afacerilor Interne asigură paza secțiilor de votare și transportul buletinelor, fără a interveni în procesul de vot. În diaspora, votul este monitorizat electronic prin SIMPV pentru a preveni votul multiplu.

Pentru a fi la curent cu toate detaliile despre alegeri prezidențiale 2025, urmărește platformele oficiale și Live Text-ul de pe site-ul antena3.ro, care oferă actualizări în timp real.