Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază ar putea rămâne în vigoare încă un an. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat, la Antena 3 CNN, că a propus prelungirea măsurii până la 31 decembrie 2027, în condițiile în care producătorii avertizează că, în apropierea sărbătorilor, prețul pâinii și al cărnii de porc ar putea crește cu peste 15%.
Măsura, introdusă în 2023, ar trebui să expire la sfârșitul acestui an. Ministrul spune că a cerut ca ea să fie inclusă în „ordonanța trenuleț”, actul normativ prin care Guvernul modifică la final de an mai multe legi deodată.
„Sigur, am propus în «ordonanța trenuleț» prelungirea plafonării adaosului comercial până pe 3 decembrie 2027”, a declarat Florin Barbu.
Ministrul: măsura a ținut prețurile sub inflație
Barbu a cerut Consiliului Concurenței și celorlalte instituții care monitorizează aplicarea măsurii un raport din care să reiasă dacă plafonarea a avut efect asupra prețurilor din magazine. Raportul nu a fost încă prezentat, dar ministrul spune că datele Institutului Național de Statistică îi dau deja dreptate.
„Inflația la nivel național este una foarte mare, iar prețul alimentelor și al produselor agroalimentare are cu 1,5 - 2 procente mai puțin decât inflația generală. Asta arată faptul că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază și-a produs efectele”, a explicat ministrul.
„Consider, din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii și din datele pe care le avem de la Institutul Național de Statistică, dar și de la Consiliul Concurenței, că acest mecanism și-a produs efectele și cred că acest mecanism trebuie prelungit”, mai adaugă acesta.
Decizia finală, la Ministerul Finanțelor și la premier
Ultimul cuvânt nu îi aparține însă ministrului Agriculturii. Propunerea a fost trimisă Ministerului Finanțelor, care emite ordonanța, iar decizia se va lua împreună cu prim-ministrul.
„Eu sunt convins că Ministerul Finanțelor, în primul rând împreună cu prim-ministrul, vor lua o decizie corectă, iar datele arată foarte clar – datele estimate de la Institutul Național de Statistică – că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a dus la o inflație cu cel puțin 1,5-2 procente mai mică decât inflația generală în România”, a spus Barbu.
Același adaos pentru produsele românești și pentru cele din import
În emisiune a fost amintit și un raport anterior al Consiliului Concurenței, potrivit căruia marile magazine nu au pierdut din cauza plafonării, pentru că au compensat prin creșterea prețurilor la alte produse, precum detergenții și produsele de igienă. Întrebat dacă ia în calcul extinderea listei de alimente plafonate, ministrul a răspuns că nu își dorește asta.
Barbu vrea în schimb ca, la raft, produsele românești să aibă același adaos comercial ca produsele din import din aceeași categorie. În opinia lui, diferența de adaos dintre ele este o practică comercială neloială față de producătorii și procesatorii români.
„Solicit, nu intervin în piață; sunt de acord cu comerțul modern, sunt de acord cu tot ceea ce se întâmplă în piață, dar nu îmi doresc să fie o practică comercială neloială între producătorii români și producătorii din alte state din Uniunea Europeană”, a declarat ministrul.
El a insistat că nu vrea să le impună comercianților un anumit adaos: „Nu forțăm comerciantul să pună un adaos comercial, ci îl rugăm să promoveze produsele românești, iar produsele românești să aibă același adaos comercial ca cele care vin din import”.
„Nu vreau să fiu acuzat că intervin în piață”
Ministrul spune că așteaptă ca instituțiile statului, adică Consiliul Concurenței, ANAF și Institutul Național de Statistică, să analizeze situația, pentru că Ministerul Agriculturii nu are acces la contabilitatea producătorilor sau a comercianților.
„Nu vreau să fiu acuzat, așa cum am fost acuzat de atâtea ori, că Florin Barbu intervine în piață, îmi doresc ca instituțiile statului să facă acest raport, să îl prezinte în Guvernul României, să îl prezinte prim-ministrului, să luăm o decizie în Guvernul României”, a explicat el.
Ministrul a mai spus că eliminarea acestor practici, pe care le numește „practici gri”, are la bază Directiva europeană 633 privind practicile comerciale neloiale. Subiectul a fost discutat, potrivit lui, și la Consiliul de Miniștri de la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni.