Raed Arafat nu vrea să fie ministru în viitorul Guvern: Prefer partea pur tehnică

de G.S.    |    18 Noi 2012   •   12:33
Raed Arafat nu vrea să fie ministru în viitorul Guvern: Prefer partea pur tehnică Foto: Mediafax

Ministrul Sănătăţii, Raed Arafat, a declarat, într-o emisiune televizată, că nu vrea să fie ministru în viitorul Guvern, pentru că presupune o funcţie politică, iar dacă ocupă această poziţie, va fi extrem de rigid, neflexibil şi nedoritor să înţeleagă anumite lucruri.
   
"Eu am zis că am acceptat această poziţie ca o soluţie excepţională pentru o situaţie excepţională. Ministrul trebuie să fie un om politic, este normal. Nu este o perioadă scurtă, ci una lungă. Orice decizie va avea multe aspecte şi influenţe politice. Dacă stau, voi fi o persoană extrem de rigidă, neflexibilă şi nedoritoare să înţeleagă anumite lucruri. Prefer poziţia de mai jos. Prefer partea pur tehnică, să mi se dea să fac asta, asta şi alte chestii decât urgenţa ca până acum, dar nu la o poziţie politică", a spus ministrul Sănătăţii.
   
Raed Arafat este convins că ar putea face multe pentru sistem dintr-o poziţie tehnică.
   
"Spun că fac mai bine treaba dintr-o poziţie tehnică decât într-o funcţie politică", a mai spus Raed Arafat.
   
În opinia sa, cel mai rău lucru pentru sistemul sanitar este schimbarea miniştrilor.
   
"Am acceptat (funcţia de ministru al Sănătăţii, n.r.) pentru că era o soluţie de conjunctură, demisia domnului Cepoi, interimat asigurat de domnul prim-ministru. Eram convins că se poate un nou interimat, dar mi s-a spus că nu pot fi interimar după primul mandat al premierului şi am acceptat pentru această perioadă. Cel mai rău pentru Sănătate este să vină mereu o nouă persoană", a explicat Raed Arafat.
   
Ministrul s-a referit şi la perioada dificilă pe care o traversează sistemul în aceste luni, în care este discutat proiectul noii Legi a sănătăţii şi alte iniţiative, precum şi anumite strategii cu FMI.
   
"Această perioadă este extrem de critică pentru noi. Am pus la punct o strategie. Eu aş dori să mă ocup de o chestie care este în evoluţie. Nu pot spune că nu pot duce şi alte proiecte pe care le-am început sub un ministru politic. Nu exclud să duc mai departe anumite proiecte începute sub un ministru politic", a mai declarat ministrul Raed Arafat.
   
Ministrul Sănătăţii a prezentat chiar unul dintre proiectele începute, referindu-se la cele 53 de spitale care tratează cazurile grave, nu numai urgenţele.
   
"Să ne concentrăm în investiţii, dotare, resursă umană pe aceste 53 de spitale cel puţin un an de zile. Eu nu aş vrea să modificăm această listă. Am aceste 53 de spitale, când vor începe să funcţioneze, să mai preluăm. Dar pentru acest moment este suficient", a explicat Arafat.
   
Întrebat cum a fost 2012, pe care l-a început ca subsecretar de stat şi l-a încheiat ca ministru, Raed Arafat a spus că "a fost un an greu, foarte dificil, cu responsabilităţi foarte mari".
   
Întrebat dacă momentul Piaţa Universităţii, când oamenii au ieşit în stradă pentru el, a însemnat ceva, Raed Arafat a spus: "Categroic că da. Înseamnă foarte mult să vezi încrederea populaţiei în tine. Te simţi mult mai responsabil şi mult mai atent".
   
Raed Arafat a fost numit, în 7 noiembrie, în funcţia de ministru al Sănătăţii, anterior el fiind subsecretar de stat în MS. Arafat a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii în timpul guvernării Tăriceanu, respectiv în august 2007.
   
De la începutul lunii octombrie, când Vasile Cepoi şi-a dat demisia, şi până la numirea lui Raed Arafat, postul de ministru al Sănătăţii a fost ocupat interimar de premierul Victor Ponta.
   
Ponta arăta atunci că subsecretarul de stat Raed Arafat nu a dorit să ocupe postul de ministru şi că, în calitate de şef al Guvernului, nici nu intenţionează să desemneze o altă persoană ca ministru până la alegerile parlamentare din luna decembrie.
   
Premierul spunea că Raed Arafat l-a informat că nu vrea să deţină portofoliul Sănătăţii după alegeri, în noul Guvern, el precizând că, în această situaţie, va fi nominalizat un alt ministru, cu un mandat şi o strategie clare.
   
În 21 decembrie 2011, preşedintele Traian Băsescu declara, la TVR 1, că, "dacă este un duşman mai mare al apariţiei încă a unui sistem privat de sănătate, el se numeşte Raed Arafat", acesta "uitând că el a fost fundaţie la Târgu Mureş".
   
În 8 ianuarie 2012, subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat declara că proiectul Legii sănătăţii aflat atunci în dezbatere distruge sistemul integrat de urgenţă care rezolvă cazurile foarte grave, asigură o parte din sistemul de siguranţă naţională şi de apărare a României împotriva dezastrelor, misiunea salvării de vieţi fiind înlocuită de competiţia comercială.
   
În 9 ianuarie, preşedintele Băsescu i-a spus lui Raed Arafat, într-o emisiune la care a intervenit telefonic, că cea mai corectă abordare este să-i prezinte ministrului observaţiile sale şi nu să creeze "o psihoză publică", că Guvernul ar vrea să distrugă sistemul de ambulanţă, să-l dea "la nişte golani privaţi". ªeful statului a menţionat că, înainte de a critica sau ataca legea, demnitarii Ministerului Sănătăţii au obligaţia să o explice cetăţenilor, ca să ştie dacă o acceptă sau nu.
   
În 10 ianuarie, Raed Arafat anunţa că a demisionat din funcţia de subsecretar de stat, pentru că ieşind din Ministeul Sănătăţii va putea apăra mai bine sistemul de urgenţă, precizând că nu poate intra în polemici cu nimeni pe aspecte care necesită discuţii tehnice.
   
În urma acestui scandal, soldat cu demisia lui Arafat din Ministerul Sănătăţii, la jumătatea lunii ianuarie au avut loc mai multe mitinguri, oamenii ieşind în stradă în mai multe oraşe din ţară, pentru a-şi exprima susţinerea pentru Raed Arafat şi a cere demisia preşedintelui Băsescu.
   
În 16 ianuarie, premierul de atunci, Emil Boc, declara că fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat este binevenit să revină în minister sau să participe la elaborarea noului proiect de lege privind sănătatea în cadrul comisiei care va fi formată în acest sens, dacă va dori acest lucru.
   
A doua zi, Raed Arafat anunţa că va reveni în Ministerul Sănătăţii pe postul de subsecretar de stat. Emil Boc spunea că decizia a fost luată în urma unei discuţii pe care Arafat a avut-o şi cu preşedintele Traian Băsescu.
   
Raed Arafat a susţinut, la rândul său, în conferinţa de presă în care îşi anunţa revenirea în funcţia de subsecretar de stat, că motivul pentru care a plecat de la Ministerul Sănătăţii nu mai există, proiectul Legii sănătăţii care aducea schimbări sistemului de urgenţă fiind retras şi urmând să se discute un nou proiect de act normativ.
   
De asemenea, Arafat spunea că este şocat de susţinerea şi încrederea pe care populaţia o are în el, iar ceea ce s-a întâmplat după plecarea lui din Ministerul Sănătăţii i-a arătat că lumea are încredere în sistemul de urgenţă actual.
   
În timpul campaniei pentru referendumul din 29 iulie, preşedintele Traian Băsescu a declarat la gandul.live că în urma manifestaţiilor din iarnă a învăţat lecţia că "poporul român nu-ţi suportă orice".
   
"Nu-ţi suportă orice, e un lucru elementar, nu-ţi suportă orice poporul român. E o foarte bună lecţie. (...) Nu au ieşit în stradă când s-au luat măsurile de austeritate, pentru că poate au gândit că o fi drept, că nu se poate altfel, dar când au văzut că am făcut o nedreptate cuiva...", a spus preşedintele suspendat, care a recunoscut că i-a cerut scuze lui Raed Arafat.

x close