Aurică Antonie, unul dintre supravieţuitorii celui de-Al Doilea Război Mondial, poate spune că a văzut Iadul nu o dată, ci de mai multe ori. Din bătaia gloanţelor de pe frontul de Est, vâlceanul a fost luat ostatic de ruşi şi trimis în lagărul din Siberia. Eliberat în 1950, Aurică Antonie s-a trezit din nou prizonier, de data asta în propria ţară.
În primăvara lui 1941, Aurică Antonie primea înştiinţare că trebuie să se înroleze. Proaspăt căsătorit, vâlceanul şi-a lăsat acasă soţia însărcinată şi a pornit la război fără să stea prea mult pe gânduri. A fost trimis peste Prut, să elibereze Basarabiei şi nordului Bucovinei de sub ocupaţie rusă, iar în toamna lui 1941 a participat la asediul oraşului Odessa.
Bucuria acestei prime victorii s-a şters din memoria colectivă un an mai târziu, în momentul când Armata Română şi aliaţii germani au suferit o înfrângere dureroasă pe pământ rusesc. Curajul inconştient al ostaşilor români a fost zdrobit de inamicii extrem de bine înarmaţi şi pregătiţi.
Continuarea pe adevarul.ro
