Oficialii români se tem să semneze contracte de teamă să nu fie acuzaţi de corupţie şi întârzie din acest motiv împrumuturi şi investiţii de ordinul miliardelor de euro, relatează Bloomberg Businessweek.
În luna august, omul de afaceri Ion Ţiriac a anunţat că renunţă la planul de a dona 2 milioane de euro pentru construirea unui nou patinoar în Bucureşti. Ţiriac a declarat jurnaliştilor că a pierdut peste doi ani încercând să obţină aprobările necesare din partea guvernului, iar campania anticorupţie i-a făcut pe funcţionari reticenţi să semneze chiar şi documente de rutină.
Citește aici articolul original
"Se tem chiar să şi respire pentru că asta i-ar putea aduce în birourile procurorilor anticorupţie" spus omul de afaceri.
Agenţia anticorupţie analizează peste 10.000 de cazuri şi sute de oficiali au procese penale, ca rezultat al campaniei şefei DPA, Laura Codruţa Kovesi, un procuror agresiv numit la conducerea instituţiei în 2013, notează Bloomberg.
Operaţiunea, care seamănă cu campania “Mâini curate” din Italia anilor 1990, a doborât mai mulţi politicieni de rang înalt, între care premierul Victor Ponta, care a demisionat în noiembrie după ce a fost acuzat de spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală.
Fostul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a fost arestat în septembrie şi acuzat de luare de mită.
Fostul ministru de Finanţe Darius Valcov a demisionat în martie anul trecut, în urma acuzaţiilor că a utilizat fonduri obţinute prin trafic de influenţă pentru a acumula lingouri de aur şi picturi de Picasso şi Andy Warhol. Toţi trei au negat acuzaţiile care li se aduc.
În timp ce investigaţiile continuă, proiectele de infrastructură sunt blocate.
Dietmar Dumlich, reprezentantul Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) în România, a spus că instituţia a aprobat împrumuturi de 1,7 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, dar nimeni nu vrea să semneze documentele pentru finanţare.
“Ne aflăm într-un blocaj”, a spus Dumlich.
România are mare nevoie de fonduri. Forumul Economic Mondial plasează România pe locul 85 din 144 în privinţa calităţii infrastructurii, cea mai slabă poziţie între statele Uniunii Europene.
Starea drumurilor din România este considerată mai proastă decât cea din Bangladesh sau Camerun. Unul dintre motivele stării proaste a drumurilor din România este că banii alocaţi pentru îmbunătăţiri au ajuns deseori în buzunarele politicienilor şi prietenilor acestora, a spus Victor Alistar, care conduce filiala din România a organizaţiei Transparency International.
Investiţiile publice în domeniul infrastructurii au fost un uriaş teren pentru corupţie, a arătat Alistar.
Ministrul de Finanţe a anunţat în noiembrie că numai jumătate din fondurile publice bugetate pentru investiţii de capital în 2015 au fost cheltuite, din cauza “ineficienţei”.
Primarul Craiovei, Lia-Olguţa Vasilescu, a spus direct, anul trecut, că primarii din România au intrat într-o “grevă a semnăturilor”, de teamă să nu fie acuzaţi de încălcarea legilor achiziţiilor.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat însă pentru Bloomberg Businessweek că orice angajat al statului care aplică în mod corect legea nu are de ce să se teamă să îşi facă treaba.
