Ilie Bolojan: „În cursul anului viitor, în anumite instituții, vor fi şi oameni daţi afară. Nu trebuie să ne ascundem”

„Ce mâncați de sărbători? Produsele tradiționale care se fac în regiunea noastră. Tot ce ţine de carne de porc, sarmale”, a fost întrebarea pusă de Sabina Iosub şi răspunsul dat de Ilie Blojan, la finalul emisiunii Top News.

Întrebat dacă preferă salata de boeuf cu mazăre sau fără, premierul guvernului României a spus: „cu mazăre”.

El a transmis şi un mesaj de sărbători pentru români: „Sărbători în pace și liniște, alături de cei dragi. Dumnezeu să aibă România în pază”.

„Îmi doresc să am câteva zile de liniște și îmi doresc ca țara noastră să treacă cu bine și peste lunile următoare, pentru că am încredere în România și în români și putem mult mai mult decât am demonstrat până acum”, a spus Bolojan, întrebat ce îşi doreşte de Crăciun.

Premierul a precizat că riscăm „să pierdem aceste colinzi transmise oral, pentru că tinerii din satele în care sunt tradiţie sunt tot mai puţini”.

„Mai vin colindători pe la mine, sau vin prieteni, sau sunt artiști locali care, o dată la 2-3 ani, mă colindă. Eu nu prea mă duc, mă duc la mama.

Când eram la mine în sat, băieții colindau în noaptea de Crăciun. Sunt colinde care țin de regiunea noastră, care nu vă spun nimic, cum ar fi „Nașterea”, „O, ce veste”, „Trei păstori”. Sunt colinzi naționale și colinzi care se moștenesc de la o generație la alta. Din păcate, riscăm să pierdem aceste colinzi transmise oral, pentru că numărul de locuitori în satele în care se păstrau s-a redus, tinerii sunt mai puțini și nu există o masă critică pentru a organiza astfel de evenimente.

În ultimii ani am încercat să susținem păstrarea tradițiilor și pe Valea Crișului Repede, între Oradea și granița cu județul Cluj, unde aceste activități de sărbători se mai păstrează”, a mai spus el.

„Nu am avut niciun fel de problemă. Am avut o discuție la nivel de guvern despre faptul că, dacă o anumită dată trebuie transformată în zi liberă, trebuie să facem o recuperare. Ideea că vom recupera fiecare când poate este una incorectă, pentru că știu că în foarte puține locuri se recupera efectiv”, a spus premierul.

„În afara Bucureștiului, care e o lume, în țară, în general, au fost niște fenomene care nu i-au încurajat pe primari să fie antreprenoriali, să fie manageri, ci au încurajat statul cu mâna întinsă la guvern. Gândiți-vă că în condițiile în care în fiecare toamnă se mai venea cu câte un HG exact înainte de alegeri, pentru mobilizarea primarilor, atunci mai primeau niște bani. În condițiile în care nu am legat transferul de bani de la guvern către autoritățile locale de performanța lor, nu s-au mai zbătut.

Nu au fost criterii clare și atunci unele proiecte s-au susținut direcționat politic, sunt unele supradimensionate, avem localități care poate ar avea nevoie de un stadion azi și nu-l au și avem localități cu stadioane impecabile fără activitate sportivă. Or dacă ar fi fost o alocare care să se bazeze pe indicatori, nu am fi avut această situație. Avem localități cu școli reabilitate dar nu mai avem copii în acele școli. Dacă s-ar fi alocat banii urmărindu-se rata natalității în ultimele zece ani, și-ar fi dat seama dacă se mută oameni, dacă se nasc copii. Adoptând aceste politici greșite, am creat acest sistem în care sunăm la guvern să ne ajute că trebuie să ne ajute. Din ce bani? Din bani pe care îi împrumută România cu niște dobânzi mari să alocăm pentru personal supradimensionat, pentru incompetență uneori. Nu mai putem face acest lucru și sunt convins că o bună parte dintre primari înțeleg acest lucru, iar țara asta nu se poate schimba doar din București ci din fiecare autoritate. Iar pachetul acesta de administrație pe care l-am convenit rezolvă aceste probleme. În afară de faptul că pune o presiune pentru a-și reduce cheltuielile de personal, el creează niște posibilități ca administrația să devină performantă”.

„În afara Bucureștiului, care este o lume aparte, în țară, în general, au existat fenomene care nu i-au încurajat pe primari să fie antreprenoriali și au încurajat statul cu mâna întinsă la guvern. În condițiile în care nu au existat criterii clare pentru a susține proiecte, unele au fost susținute în mod direcționat politic. Unele sunt supradimensionate. Avem localități care poate ar avea nevoie de un stadion și nu îl au, și avem localități cu stadioane impecabile, care nu mai au activitate sportivă. Avem localități cu școli reabilitate, dar nu mai avem copii.

Prin aceste decizii greșite avem loc de îmbunătățiri, dar am pierdut resurse. Am pierdut alocări importante și am creat acest sistem în care trebuie să sunăm la guvern să ne ajute. Din ce bani? Din banii pe care trebuie să îi împrumutăm? Nu mai putem face acest lucru. Sunt convins că primarii din țară înțeleg acest lucru și sunt convins că pachetul convenit rezolvă aceste probleme. În afară de faptul că pune presiune pentru reduceri de personal, acesta creează posibilitatea ca administrația să devină performantă”, a mai spus el.

„PMB este într-o situație gravă: are datorii mari, atât primăria către operatorii principali – cei de termoficare și de transport în comun – cât și acești operatori către alții: cei de la termoficare către ELCEN, care livrează aburul, iar cei de la STB către buget, către ANAF, unde au niște eșalonări. Dacă nu le achită, pierderile vor fi mult mai mari.

Aceasta arată o subfinanțare cronică a PMB din cauza deciziilor din ultimii ani. Trebuie să recunoaștem că, treptat, PMB, care avea o cotă de mai mult de jumătate din impozitele colectate pentru București, a pierdut în fiecare an sume de bani, ajungând astăzi să aibă în jur de 40% doar. Fiecare procent de genul acesta înseamnă, poate, o sută de milioane de lei. Gândiți-vă că doar datoria STB este de peste un miliard.

Măsurile care trebuie luate sunt tot cele de tip guvernamental, nu pot fi inventate altele. Aceasta înseamnă că PMB trebuie să-și reducă cheltuielile, să-și crească veniturile, să facă anumite eșalonări și să se împrumute. Nu există formule care să nu deranjeze. Îl ajutăm pe Ciucu cu co-finanțări în condițiile în care și PMB face reformele necesare. Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus Bolojan.

„Sunt două aspecte: să creăm condiții politice ca oamenii noștri în funcții să performeze și câștigarea alegerilor de la PMB (N.r. - Primăria Municipiului Bucureşti) obligă PNL să le creeze condiții: să aibă autoritate asupra organizației din București și să aibă un grup de consilieri extins pe care să se bazeze. Acestea țin de PNL. În rest, ține de domnul Ciucu, pentru că, așa cum știți, CMB (N.r. - Consiliul) este pulverizat, cu multe partide, și este nevoie de 3-4 partide pentru a face o masă critică, deoarece deciziile din perioada următoare din București nu sunt foarte comode, iar fenomenul de asumare va semăna cu cel de la guvern: la lucruri bune va fi toată lumea în față, la lucrurile care nu sună bine nu va fi entuziasm.

O colaborare cu grupurile politice care au astăzi consilieri, în afară de cei de tip instituțional, înseamnă o apropiere sau o fuziune cu Forța Dreptei, o alianță cu cei de la REPER, pentru că aceste partide ne-au susținut în campania electorală recent încheiată, deci există o apropiere mai mare de aceste grupuri de consilieri, spre deosebire de cei cu care a fost în competiție”, a spus el.

„E un fake care s-a propagat tot din zona aceasta de discuții care nu se mai termină. Nu am discutat să schimbăm protocolul. Ce trebuie să facem noi toți este să respectăm înțelegerile, unii pe alții și protocolul. Dacă facem asta, lucrurile vor fi bune. În mod cert, această decizie a PSD a fost o încălcare a protocolului. Este realitatea. Ce trebuie să facem noi este să respectă. Dacă cineva, ipotetic, vrea să-l îmbunătățească, are două posibilități – să facă declarații publice, cu riscul ca ceilalți să nu accepte, pentru că bunul-simț și normalitatea ar fi fost să se discute în interior.

A doua variantă este să vrei, în realitate, să-l modifici, pentru că la prima nu modifici nimic: să-ți chemi partenerii, să le prezinți ideile și, atunci când cădeți de acord, să le prezinți ca pe o propunere a coaliției. Reducerea, de exemplu, cu 10% a numărului de parlamentari, convenită în coaliție, mi se pare de bun-simț să fie prezentată ca propunere de coaliție, pentru că ceilalți simt că sunt puși la colț.

În toată activitatea mea din administrație, nu mi-am propus să "claxonez". De aceea suntem așa de bine, pentru că, de multe ori, claxoanele fac multă gălăgie, dar mașina nu se mișcă. Mi-am propus mereu să mișcăm lucrurile, iar asta într-o coaliție cu patru partide nu este foarte ușor”, a declarat Bolojan.

„În condițiile în care CCR va declara constituțional proiectul, avem șanse mari să absorbim acei bani. Acest proiect nu este legat doar de cei peste 200 de milioane de euro asociați lui. Fondul acestui proiect ține de două aspecte fundamentale – gradul de încredere din sistemul de justiție și sentimentul de nedreptate pe care sistemul actual de pensii îl generează. La 48-50 de ani, pensia echivalentă cu ultimul salariu este percepută ca o nedreptate de către oamenii care muncesc din greu, de dimineață până seara, în România – cei care stau la bandă și se pensionează la 65 de ani. Aceasta generează o neîncredere mare, mai ales în sistemul politic, care este perceput ca tolerând această situație, și în sistemul de justiție, care a abuzat de acest sistem.

Pe de altă parte, proiectul ține și de sustenabilitate. Dacă vrem să ne fie mai bine, avem nevoie de o economie mai robustă, pe baze mai sănătoase, ceea ce înseamnă mai mulți oameni care lucrează, nu care se pensionează la 50 de ani.

Dacă, peste această vârstă, mai puțin de jumătate din populația activă a României lucrează, înseamnă că, atunci când oamenii sunt în deplinătatea puterilor și au o experiență foarte mare, în loc să valorifici această experiență, îi trimitem în pensie și sunt înlocuiți de oameni tineri care ar putea să se ducă în alte domenii unde nu avem cu cine lucra”, a mai spus Bolojan.

"Ca și în lumea politică, și în lumea justiției o problemă importantă este lipsa încrederii cetățenilor. Autoritatea și credibilitatea au legătură directă cu încrederea. Dacă există o încredere bună, ceea ce, din păcate, nu există, o sentință judecătorească e credibilă; dacă nu, ea poate fi contestată. La fel se întâmplă și într-o decizie publică sau administrativă. Trebuie, așadar, văzut cum putem îmbunătăți activitatea astfel încât gradul de încredere să crească. Fără să fiu specialist, sunt trei aspecte care influențează percepțiile. Calitatea actului de justiție de a genera siguranță depinde de calitatea legilor – cu cât avem legi mai bune, mai clare și mai fără echivoc, cu atât posibilitatea de interpretare scade.

Oamenii au sentimentul de neîncredere pentru că își doresc ca, la instanțe diferite, în spețe identice, să se dea sentințe identice. Dacă acestea diferă, oamenii au o senzație puternică de nedreptate.

Al doilea element de bază este administrarea sistemului de justiție: cum sunt organizate instanțele, cum se fac completele. Administrarea poate influența prelungirea unui proces. În justiție, organizarea contează mult, iar criticile apărute în ultimele zile au vizat, în principal, aceste probleme legate de administrarea justiției.

Că ne place sau nu, mai sunt și oamenii. Legea este un instrument. Vedem că, chiar și în administrație, cu legi discutabile, există oameni care performează. La fel, în justiție, sunt importanți oamenii care pun în practică legile. Este esențial ca oamenii să aibă încredere.

Guvernul nu are competențe directe, dar ceea ce putem face este să identificăm aspectele legislative și de administrare care ar putea ține de guvern. Dacă constatăm că există modificări care ar îmbunătăți sistemul și sunt susținute de coaliție, le vom promova. Ministerul Justiției, care are, spun eu, una dintre cele mai mici capacități de implicare în justiție din Europa, poate, din poziția de membru al CSM, face anumite propuneri.

Trebuie să discutăm foarte deschis. Pentru țara noastră, în situația în care ne găsim, stabilitatea instituțiilor de stat este un element important. De această stabilitate depinde ratingul țării, adică dobânzile pe care le plătim. Italia, după 13 ani, și-a îmbunătățit ratingul de țară. Italia, la fel ca România, a avut multe guverne și, dacă nu ai predictibilitate, gradul de încredere, ratingul țării și dobânzile pe care le plătim au de suferit.

Auzim asta zilnic că pică guvernul Bolojan și aflăm, de multe ori, despre noi lucruri pe care nu le știm. Acest tip de folclor, de știri pe surse, este unul dintre lucrurile pe care am observat că funcționează, dar trebuie să fim atenți la anumite aspecte și să discutăm doar despre ceea ce are fundament", a spus Bolojan.

El le-a luat apărarea fermierilor, spunând că este important "nu doar să susținem fermierii, ci să susținem politici care sprijină procesarea în agricultură".

„Orice măsură de sprijin de creditare trebuie să aibă în spate niște date financiare. Cu cât sectorul agricol va fi mai fiscalizat, cu atât datele băncilor vor fi mai relevante pentru a garanta că un împrumut are o șansă mare să fie returnat la timp și cu dobânzile aferente.

Pentru noi, e important nu doar să susținem fermierii, ci să susținem politici care sprijină procesarea în agricultură. Dacă, în acești ani, am fi pus o greutate mai mare subvențiilor, nu pe suprafața de hectar cultivată, reală sau declarativă, ci pe produsul final obținut, am fi încurajat mai mult procesarea și nu am fi ajuns în situația de a avea o producție exportată la nivel primar și apoi să importăm produse procesate.

Exportăm grâul și importăm biscuiții. Aici trebuie implementate politici care să susțină producătorii noștri și procesarea în agricultură, pentru că acesta este domeniul unde trebuie lucrat. Suntem o țară cu potențial agricol mare, nevalorificat”, a spus Bolojan.

Premierul a precizat faptul că, „în cursul anului viitor, în anumite instituții, vor fi şi oameni daţi afară”.

„În cursul anului viitor, ceea ce am stabilit, să reducem cheltuielile în administrație, va implica inclusiv reduceri de personal. Anul viitor, toate autoritățile vor trebui să-și facă un audit al schemei de personal și să vadă dacă avem personal în plus, dacă anumite posturi sunt justificate sau nu. Atunci ei vor avea două posibilități – fie să verifice sistemul de sporuri și distribuția personalului, fie acolo unde, în mod cert și indubitabil, există personal excedentar, să facă reduceri de personal, pentru că un salariu nejustificat înseamnă bani în minus din investiții și servicii mai puține pentru cetățenii noștri”, a spus Bolojan.

„Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul. Din păcate, trebuie să continuăm această amânare. De asemenea, această ordonanță clarifică ce s-a stabilit la ultimele întâlniri – crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul pe cifra de afaceri, un impozit care inhiba investițiile, reduce cu zece la sută fondurile partidelor, reduce cu zece la sută sumele pentru parlamentari și vine cu niște măsuri care clarifică aspecte din zona fiscală.

Una dintre problemele noastre ține de încasarea TVA. Avem o problemă în zona de combustibili și alcool și luăm măsuri pe baza a ceea ce au făcut și alte țări”, a spus Bolojan.

„Cu siguranță, anul acesta nu a fost ușor, mai ales a doua jumătate, pentru că măsurile pe care am fost forțați să le punem în practică au generat, pe anumite segmente, scăderea puterii de cumpărare și au însemnat afectarea unor câștiguri în sectorul public prin anularea unor sporuri. Nu a fost un an ușor, dar sper că toate aceste măsuri să nu mai fie necesare anul viitor. Trebuie să reducem cheltuielile în continuare și sunt convins că anul viitor va fi un an cu o scădere a inflației, ceea ce va stabiliza puterea de cumpărare, și trebuie să le mulțumesc românilor care trec prin aceste momente.

Cu siguranță, o parte dintre români sunt supăraţi pe mine. Întotdeauna o măsură este identificată cu o guvernare, se personifică aceste măsuri, este o retorică publică: o victorie are mulți părinți, iar înfrângerile sunt orfane. Am această responsabilitate, nu fug de ea, dar e ușor să fugi, e mai greu să ți-o asumi și am făcut-o cu toată conștiința că fac ce trebuie. Sunt împăcat. Nu mi-a fost ușor să le iau nici personal, nici gândindu-mă la oameni, dar nu aveam de ales.

Ne-am angajat să creștem impozitele pe proprietate – de ce? Nu din dorința de a le crește, ci pentru că acest venit era cam de trei ori mai mic față de celelalte țări europene. Ne-am angajat că vom asana bugetul de stat, că vom combate evaziunea; aceste lucruri se știau, nu a fost un entuziasm pentru a asuma această poziție de premier, dar am conștiința împăcată că am luat aceste măsuri necesare – nu comode, nu populare – și le mulțumesc românilor că acceptă această stare” a spus Bolojan.

Ilie Bolojan vine la ora 19:00 la Antena 3 CNN, la Top News. Premierul va răspunde întrebărilor Sabinei Iosub despre subiectele fierbinți ale zilei, într-un moment în care Coaliția traversează din nou un episod tensionat, marcat de disputele dintre partide, crize politice în lanț și întrebări tot mai multe despre viitorul actualei formule de guvernare.