Băncile din Grecia s-ar putea confrunta în următoarele luni cu o majorare a valorii creditelor neperformante (NPL) până la 100 de miliarde de euro, sau 45% din valoarea totală a împrumuturilor acordate, din cauza incertitudinilor privind evoluția economiei, transmite site-ul ekathimerini.com, citat de Agerpres.
Oficiali bancari au declarat că la sfârșitul primului trimestru din acest an unul din trei împrumuturi (35%) era pe "roșu", achitarea lui fiind întârziată cu cel puțin 90 de zile. Valoarea totală a acestor credite se ridică la 75 de miliarde de euro, afectând nivelul lichidităților băncilor și fundamentele lor.
În plus, 10% din credite, evaluate la aproximativ 21 de miliarde de euro, sunt aproape de a ajunge pe "roșu" în următoarele luni. Sunt împrumuturi care au fost dificil de achitat în trecut din cauza problemelor economice iar băncile au fost nevoite să extindă durata achitării lor, pentru ca persoanele fizice și juridice să le poată plăti.
Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul susțin că oficialii Comisiei Europene vor cere băncilor din Grecia să-și revizuiască planurile de restructurare din cauza deteriorării rapide a condițiilor financiare din țară.
Grecia, la un pas de incapacitate de plată
Executivul comunitar le-a transmis băncilor elene îngrijorarea privind actualele lor planuri de restructurare, citând necesitatea ajustării acestora la noile date macroeconomice, deteriorarea nivelului lichidităților, majorarea semnificativă a ratei creditelor neperformante (NPL) și întârzierea implementării planurilor din cauza incertitudinilor politice și economice din ultimele luni.
Scenariul pentru testele de stres la care au fost supuse anul trecut băncile elene indică un avans al PIB-ului Greciei de 2,9% în 2015 și de 3,7% în 2016. Comisia Europeană a înrăutățit estimarea privind evoluția economiei Greciei în acest an la 0,5%.
De la începutul lui 2015, ieșirile din depozitele băncilor elene au depășit 30 miliarde de euro și a sporit dependența creditorilor eleni de plafonul liniei de finanțare de urgență (ELA). În mod normal, băncile grecești își asigură necesitățile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creșterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanțarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.a.
