Armata României își întărește prezența la granița cu Ucraina, din cauza numărului tot mai mare de incidente cu drone rusești în zona Dunării și a Dobrogei. În aproape patru ani de război, au fost înregistrate peste 70 de atacuri în regiune și cel puțin 14 situații confirmate în care drone au pătruns în spațiul aerian românesc. Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că desfășurarea de forțe va continua să fie adaptată în funcție de nivelul de risc, chiar dacă amenințarea nu poate fi eliminată complet.
În ultimele luni, Ministerul Apărării Naționale a mutat spre estul țării mai multe trupe, radare și sisteme antiaeriene moderne, inclusiv GEPARD, capabile să intercepteze dronele. Oficialul admite însă că există limite tehnologice și geografice care fac imposibilă detectarea tuturor aparatelor de zbor, mai ales a celor construite din materiale precum spuma sau cartonul și care zboară la altitudini joase. În aceste condiții, riscul ca unele drone să ajungă în zone locuite nu poate fi exclus, deși este unul redus.
Într-un interviu acordat Digi24, ministrul Apărării a explicat că Armata Română își consolidează dispozitivul de apărare în apropierea Ucrainei, atât cu personal, cât și cu tehnică militară, în punctele considerate sensibile din punct de vedere strategic.
„Mărim dispozitivul din zonă, și cu personal, și cu tehnică. Mutarea dispozitivului existent acolo unde analiza strategică spune că crește riscul. Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României, pentru că un risc este dacă scapă o dronă și explodează în stuful din Deltă și alt risc este dacă scapă o dronă în mijlocul unui sat. Pentru ca lucrurile acestea să aibă șanse mai mari să se întâmple în stuf și în zone nelocuite, și nu pe acoperișul caselor, Armata Română face niște eforturi. Da, vă spun foarte deschis: cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Întrebarea este: poți tu garanta că nu va fi? Nu! Se lucrează cu probabilități și cu capacitățile avute la dispoziție”, a declarat Radu Miruță.
Cel mai recent incident serios a avut loc la finalul săptămânii trecute, când o dronă rusească s-a prăbușit într-o curte din județul Vrancea, la aproximativ 200 de kilometri de granița cu Ucraina. Proprietara imobilului, nelocuit permanent, a descoperit fragmentele aparatului de zbor și a alertat autoritățile. Drona nu a fost detectată de radarele Armatei, iar momentul exact al prăbușirii nu este cunoscut.
Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, un oficial al Ministerului Apărării recunoaște deschis că nu toate dronele pot fi observate. „Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone, în anumite zone, nu pot fi văzute pe radar și trebuie să spunem asta clar. Nu este o situație doar în România, se întâmplă peste tot. Dronele acestea, care sunt făcute din spumă sau carton, nu au suprafață de reflexie, adică unda generată de radar se absoarbe și nu se mai întoarce”, a explicat ministrul.
Acesta a arătat că relieful României complică suplimentar detectarea aparatelor de zbor, spre deosebire de zonele maritime, unde vizibilitatea este mult mai bună. „Pe Marea Neagră se vede absolut tot. În zona Insulei Șerpilor vedem toate dronele care vin spre Ucraina. În funcție de relief, la anumite înălțimi, aceste obiecte sunt mai puțin vizibile sau deloc vizibile”, a precizat Miruță, subliniind că lipsa unor incidente zilnice se datorează intervențiilor constante ale Armatei Române.
„Eu am un telefon operativ pe care primesc alerte aeriene de câteva ori pe noapte. Pentru unele dintre ele se ia decizia ridicării avioanelor F-16 de vânătoare, pentru altele sunt angrenate sistemele de la sol care opresc sau descurajează aceste amenințări. Dacă nu ar exista ceea ce Armata Română face, ați vedea știri în fiecare zi cu drone”, a mai spus ministrul Apărării.
Pe lângă capacitățile proprii ale Armatei Române, în țara noastră funcționează și sistemul american MEROPS, operaționalizat de militarii SUA. Acesta utilizează inteligența artificială pentru a detecta dronele rusești și poate lansa, la rândul său, aparate de zbor pentru interceptare. Sistemul este capabil să identifice inclusiv drone fără componente metalice și care zboară la joasă altitudine, completând astfel vulnerabilitățile recunoscute ale apărării antiaeriene.
Ştiri video recomandate
