Într-o zonă de război din Myanmar, ascunsă în junglă, a funcționat până recent un adevărat parc industrial al fraudelor online. Mii de oameni, unii răpiți și ținuți cu forța, alții veniți voluntar, înșelau victime din întreaga lume, într-o industrie care produce miliarde de dolari anual și care prosperă pe fondul haosului și al conflictelor armate, scrie The New York Times.
În doar câteva luni, un vast parc de birouri a apărut și s-a extins haotic în regiunile de frontieră ale Myanmarului, cu săli uriașe pline de rânduri de monitoare și pereți tapetați cu sloganuri inspiraționale de muncă: „Vânător de vise”, „Mergi mai departe”, „Banii contează cel mai mult”. În sălile de videoconferință, rafturi cu cărți false de afaceri și artă modernă de duzină imitau atmosfera unei săli de consiliu în care ar putea activa un investitor de succes în criptomonede.
Centrul de escrocherii, Shunda Park, și-a început activitatea în 2024, cu peste 3.500 de lucrători din aproape 30 de țări, inclusiv Namibia, Rusia, Zimbabwe și Franța. Unii fuseseră răpiți și transformați în sclavi, dar toți deveniseră pricepuți în arta înșelăciunilor online.
Când reușeau „să stoarcă” 5.000 de dolari de la o victimă, loveau un gong chinezesc. O „lovitură” de 50.000 de dolari era celebrată prin bătăi într-o tobă uriașă, urmate de o ofrandă adusă unei divinități chineze, într-un altar auriu.
Deși fiecare naționalitate cerea o abordare diferită – „pentru americani, ținta preferată sunt bărbații albi în vârstă”, a spus un escroc – metoda generală era aceeași: un contact online inițiat de o persoană atrăgătoare și empatică, urmat de invitația de a participa la o „oportunitate exclusivă” de investiții.
Victimele nu erau doar persoane singure sau pensionari fără cunoștințe tehnologice. Folosind inteligență artificială generativă, videoclipuri deepfake, firme-fantomă, site-uri și aplicații financiare false, escrocii de la Shunda Park practicau fraude de durată, atrăgând oameni din aproape toate categoriile sociale.
La sfârșitul lunii noiembrie, însă, Shunda Park a fost capturat pe neașteptate de o grupare rebelă aflată de mult timp în conflict cu armata din Myanmar – armată care, prin lovitura de stat de acum aproape cinci ani, a aruncat țara într-un război civil și a creat un mediu ideal pentru criminalitate.
Fotograful Jes Aznar și autorul articolului au primit acces rar în incinta complexului pentru a documenta interiorul acestei industrii extrem de secrete și fortificate. Deși parcul fusese închis de miliția rebelă, au putut vorbi cu unii dintre escroci – unii încercând să se întoarcă acasă, alții căutând un nou loc de muncă tot în domeniul fraudelor.
Cu milioane de oameni înșelați anual, industria escrocheriilor online a devenit rapid una dintre cele mai profitabile activități criminale din lume, potrivit United Nations Office on Drugs and Crime. Numai în Statele Unite, în 2024, cel puțin 10 miliarde de dolari au fost furați prin fraude online operate din Asia de Sud-Est, potrivit Departamentului Trezoreriei.
Suma reală este probabil mult mai mare, deoarece multe victime sunt prea rușinate să recunoască faptul că au fost păcălite. Anul trecut, SUA au creat pentru prima dată o unitate federală specială pentru combaterea centrelor de escrocherii și a rețelelor criminale transnaționale chineze care le administrează.
Junta militară din Myanmar, care a încarcerat membri ai guvernului ales și a ucis mii de civili, a promis recent că va combate aceste rețele. Însă ofensiva pare mai degrabă una de fațadă. Profiturile globale din fraudele online rivalizează cu produsul intern brut al țărilor în care aceste „fabrici de înșelătorii” s-au răspândit, inclusiv Myanmar, Cambodgia și Laos.
Banii murdari nu ajung doar în buzunarele bandelor – majoritatea cu origini în China – ci și la elite puternice din regiune, în special în Myanmar, un stat eșuat și măcinat de conflict, spun experții în criminalitate.
Călătoria spre Shunda Park a avut loc într-o perioadă care trebuia să fie un moment de acalmie în luptele dintre armata Myanmarului și miliția de opoziție Karen National Liberation Army.
Când jurnaliștii au ajuns în satul Min Lat Pan, acalmia se încheiase. Vizita a fost marcată de bubuitul obuzelor și focuri de armă. Cel puțin trei proiectile au trecut deasupra capetelor lor și au căzut pe teritoriul Thailandei. A doua zi, un obuz de 60 mm a lovit o clădire în care se adăpostiseră cu o zi înainte, rănind trei persoane, inclusiv ghidul lor.
În interiorul zidurilor groase ale Shunda Park, împrejmuite cu sârmă ghimpată, scena semăna cu decorul unui film apocaliptic. Printre clădiri de birouri albe, restaurante chinezești și vile de lux rezervate șefilor chinezi, ardeau focuri care mistuiau uneltele economiei ilegale.
Mormane de echipamente electronice – tastaturi, cabluri și mii de telefoane mobile – erau împrăștiate peste tot. În unele clădiri, la fiecare pas se auzea trosnetul cartelelor SIM, împrăștiate ca zăpada în căldura tropicală.
În timp ce miliția Karen preda dovezi poliției din Thailanda, împreună cu un bărbat identificat drept șeful chinez al complexului, nicio delegație guvernamentală sau agenție de informații străină nu a venit să investigheze. Între timp, luptele s-au intensificat, lucrătorii s-au risipit, iar alte probe ale fraudelor au fost distruse.
„Facem tot ce putem, dar nu suntem experți în escrocherii”, a declarat Padoh Saw Taw Nee, purtător de cuvânt al aripii politice a K.N.L.A., răsfoind un caiet cu instrucțiuni despre cum să fie înșelate femei de vârstă mijlocie din Taiwan. „Nu ne place ca pământul nostru să fie cunoscut drept locul unde infractorii păcălesc oameni”.
Mulți dintre cei care lucrau acolo spun că și ei au fost păcăliți. Au ajuns în Thailanda crezând că au fost angajați pentru joburi bine plătite în IT sau marketing. Alții credeau că vor verifica produse pentru magazine online. În schimb, au fost duși sub amenințarea armelor peste râu, în Myanmar.
Unii escroci aveau corpul plin de cicatrici de la bătăi sau urme de la cătușe strânse. Spuneau că nu erau plătiți pentru turele de 12 ore. Viața lor devenise o buclă fără sfârșit: somn, mâncare, escrocherii, mâncare, somn, escrocherii.
Kason, un malaezian de 22 de ani, spune că a fost bătut „serios” doar de două ori, dar picioarele și trunchiul îi erau brăzdate de urme de la „foarte, foarte multe” bătăi mai mici. Timp de peste un an, sarcina lui a fost să trimită „salut” după „salut” pe rețelele sociale. Dacă mai puțin de 5% dintre mesaje primeau răspuns, era pedepsit fizic.
Ivan, un alt malaezian, fost angajat la aeroportul din Singapore, spune că a fost legat într-o poziție asemănătoare crucificării și lăsat zile întregi fără mâncare.
„Crezi că știi ce e iadul”, a spus el, „dar e mult mai rău”.
Într-una dintre sălile de lucru, figurine, lingouri false de aur și o statuie a unei divinități chineze dominau încăperea. La vedere, erau trei cabine improvizate, folosite ca spații de pedeapsă. În spatele unui restaurant cu grătar, existau celule de tortură din beton, cu gratii și lanțuri.
Nu toți lucrătorii ajunseseră acolo forțați. Mulți angajați chinezi primeau salarii, potrivit documentelor financiare. O firmă, Huisheng International, avea dosare cu fluturași de salariu, concedii medicale și teste pentru HIV și sifilis.
Angajații erau identificați prin porecle, precum „Dragonul de Est” sau „Micul Li”, iar contractele făceau trimitere la legislația muncii din Myanmar.
În timp ce majoritatea lucrătorilor au fost evacuați prin Thailanda, aproximativ 900 de chinezi au refuzat să plece timp de peste două săptămâni, de teamă că, odată repatriați, ar putea fi arestați de autoritățile chineze. Situația a devenit atât de tensionată încât unii au încercat să dezarmeze soldații Karen.
Toți, cu excepția unuia, au refuzat să vorbească. Cel care a acceptat a spus că i s-a promis un salariu de 30.000 de yuani pe lună, dar a primit doar 30.000 de baht – aproximativ 940 de dolari.
„M-au păcălit”, a spus el, în timp ce zgomotul obuzelor răsuna în jur.
În jur, mâncarea stricată se descompunea, focuri ardeau pe terenurile de baschet și lângă un club de noapte, iar un bulldog francez se prăbușea la umbră, lângă o mașină de lux. Vehiculele din complex proveneau din toată țara, inclusiv un camion de pompieri și o cisternă cu plăcuțe chinezești.
Armata din Myanmar pare hotărâtă să recucerească Shunda Park, chiar dacă dinamitează alte centre de escrocherii pentru a arăta că luptă cu criminalitatea. Însă lucrătorii spun că aceste acțiuni sunt doar de fațadă. Sub presiunea sancțiunilor internaționale, generalii Myanmarului au îmbrățișat economiile ilegale, transformând țara într-un nod global al criminalității.
În afara unui complex de acest gen, viața este săracă și nesigură. Armata lansează frecvent atacuri aeriene, iar peste 3,5 milioane de oameni sunt strămutați. Pe măsură ce bombardamentele se intensificau, jurnaliștii au fugit cu camionete, șoferul variind viteza pentru a evita dronele ucigașe.
Într-un sat din apropiere, au observat noi centre de escrocherii în construcție, decorate cu felinare chinezești roșii. Câteva zile mai târziu, cei circa 900 de lucrători chinezi au părăsit Shunda Park. Unii au trecut în Thailanda. Cei mai mulți s-au îndreptat însă spre alte complexe chinezești din Myanmar, unde escrocii își caută deja următoarele victime.
Ştiri video recomandate
