Rachetele se văd pe cerul Irakului. Se aud avioanele americane. Iar în redacțiile din Bagdad, jurnaliștii simt că nu mai relatează despre un război din vecini, ci despre propriul lor război. „Avem sentimentul că suntem în război, nu doar vecinii unei țări aflate în conflict”, spune Ammar Karim, unul dintre cei mai experimentați corespondenți de război din Irak, care transmite în prezent pentru AFP, cea mai veche agenție de presă din lume. De-a lungul vremii, el a scris și pentru The New York Times.
Într-un interviu exclusiv pentru Antena3.ro, jurnalistul ne descrie o țară suspendată între teamă și așteptare. Irakul, un stat dependent aproape integral de veniturile din petrol, trăiește cu spaima că oprirea exporturilor ar însemna colaps economic: fără petrol, nu există salarii, fără salarii, nu există economie. Piețele sunt deja afectate, comerțul este paralizat, iar oamenii așteaptă, cu neliniște, să vadă ce urmează.
Pentru irakieni, spune Karim, actuala escaladare nu este un simplu episod regional. Este confruntarea directă despre care se vorbea de trei decenii – scenariul în care Strâmtoarea Ormuz se închide, bazele americane sunt atacate, iar exporturile de petrol sunt oprite. În spatele acestor mișcări, influența Iranului asupra Irakului rămâne reală, deși mai slăbită decât în trecut, iar rivalitatea dintre Washington și Teheran se reflectă în clasa politică mai mult decât în stradă.
„Situația actuală este una de anticipare și teamă”
Reporter: Cum este percepută la nivel local, în Irak, actuala escaladare din Iran și celelalte state? Este văzută ca un război direct, ca o confruntare prin interpuși sau ca un semnal politic?
Ammar Karim: Situația actuală este una de anticipare și teamă, mai ales că Irakul este un stat rentier, a cărui economie se bazează în totalitate pe salariile plătite de guvern, iar acestea depind, la rândul lor, de veniturile din petrol. Dacă exporturile se opresc, înseamnă că nu vor mai exista salarii, iar economia se va prăbuși complet.
Într-adevăr, războiul a afectat piețele, a blocat comerțul, iar toată lumea așteaptă cu neliniște deznodământul.
„Toate scenariile care se desfășoară acum fuseseră deja discutate”
Reporter: După atâtea decenii de suferință, privesc irakienii actualele tensiuni ca pe un nou capitol dureros din ciclul lor nesfârșit de violență sau simt că, de această dată, ceva s-a rupt fundamental și că „Marele Război” de care se temeau toți a început, în sfârșit?
Ammar Karim: În ceea ce privește modul în care irakienii privesc războiul – fie ca un conflict direct, fie ca unul prin interpuși – aceasta este singura confruntare directă despre care auzim de peste treizeci de ani. Toate scenariile care se desfășoară acum fuseseră deja discutate: de la închiderea Strâmtorii Ormuz și atacarea bazelor americane din țările arabe până la oprirea exporturilor de petrol.
Câtă influență are Iranul în interiorul Irakului și de ce
Reporter: Câtă influență are în prezent Iranul asupra dinamicii decizionale din interiorul Irakului? Pe cine simt oamenii că este adevăratul „șef” în acest moment? Au impresia că țara este condusă din Bagdad sau că marile decizii se iau, de fapt, la Teheran sau la Washington?
Ammar Karim: Irakul, odinioară o putere dominantă în regiune, a ajuns sub influența Iranului din cauza afinității ideologice a majorității irakienilor, șiiții. Însă acest lucru nu înseamnă că toți șiiții sunt supuși sau loiali Iranului.
Fără îndoială, influența iraniană a afectat grav Irakul, făcându-l vulnerabil la ingerințe iraniene, inclusiv în procesul de formare a guvernului. Iranul și-a consolidat această influență prin antrenarea unor grupări armate care ulterior au jucat un rol politic.
„Irakienii se simt extrem de ghinioniști”
Reporter: Cum afectează această situație viața de zi cu zi în țara voastră?
Ammar Karim: Irakienii se simt extrem de ghinioniști. De patruzeci de ani sunt loviți de o succesiune de probleme: războaie, sancțiuni, terorism. Singura perioadă de relativă stabilitate a fost în timpul războiului dintre Iran și Irak, care însă, în final, a generat o situație dramatică.
„Americanii nu vor uita aceste acțiuni”
Reporter: Există o polarizare în societate în ceea ce privește Iranul versus SUA / Israel?
Ammar Karim: Unii irakieni, cei loiali Iranului, atacă în prezent interesele americane, chiar dacă aceste atacuri sunt în mare parte ineficiente. Totuși, americanii nu vor uita aceste acțiuni, iar Washingtonul a amenințat deja cu impunerea de sancțiuni economice împotriva țării.
Am menționat că influența iraniană a fost mai puternică în trecut, însă în timpul administrației Trump, politicienii irakieni au devenit mai prudenți față de politicile acestuia. De aceea Trump a reușit să blocheze formarea unui guvern, mai ales că influența Iranului a scăzut după războiul de 12 zile, Teheranul fiind mai concentrat pe problemele interne decât pe situația din Irak.
„Iranul și-a pierdut, în mare parte, sprijinul”
Reporter: Cine beneficiază politic de această escaladare? Actori interni? Puteri regionale? Se reconfigurează alianțele din Golf? Și în ce mod?
Ammar Karim: Influența iraniană și cea americană se reflectă clar la nivelul clasei politice, dar nu într-o măsură semnificativă în spațiul public.
Războiul recent a fost impus de Israel pentru a-și realiza visul ideologic, care nu este un secret și este reiterat constant: un Israel Mare, întins de la Eufrat la Nil. Eliminarea puterii militare iraniene ar deschide calea pentru materializarea acestui vis ideologic mitic.
Reporter: Mai crede cineva că diplomații pot opri această spirală sau toată lumea s-a resemnat și așteaptă să vadă cine va trage următorul foc?
Ammar Karim: Nu mă aștept ca diplomația să mai aibă vreun rol sub politicile lui Trump. Este o politică evident imprudentă, iar Trump are o singură idee: să protejeze Israelul și să îl transforme în puterea dominantă a regiunii. Dovada este că Iranul nu a mai reprezentat recent o amenințare pentru nicio țară și și-a pierdut în mare parte sprijinul pe care îl oferea Siriei, Libanului și chiar Irakului. Nu mai joacă același rol ca înainte.
„Simțim că noi suntem în război”
Reporter: Care este atmosfera în redacția voastră în acest moment? Ca jurnalist care trăiește în Bagdad, ce te îngrijorează cel mai mult acum?
Ammar Karim: Atmosfera dominantă în redacție, de la începutul războiului, este că simțim ca și cum am fi noi înșine în război. Irakul este vecin cu Iranul, iar rachetele sunt vizibile pe cerul irakian, la fel și zgomotul avioanelor americane.
Apoi au urmat operațiunile rezistenței irakiene care au vizat interese americane, precum și demonstrațiile și încercările de a asedia ambasada americană, care durează de zile întregi și nu s-au oprit.
Trăim într-o stare permanentă de tensiune, căutând constant actualizări despre evoluția evenimentelor, mai ales că Irakul a fost supus în repetate rânduri bombardamentelor americane și israeliene. Avem sentimentul că suntem în război, nu doar vecinii unei țări aflate în conflict.
