China a mobilizat discret, de două ori în ultimele săptămâni, mii de bărci de pescuit pentru a forma bariere plutitoare masive, de cel puțin 200 de mile, demonstrând un nou nivel de coordonare care ar putea oferi Beijingului mai multe opțiuni pentru a-și impune controlul în mările disputate.
Cele două operațiuni recente au trecut în mare parte neobservate. O analiză a datelor de urmărire a navelor realizată de The New York Times dezvăluie pentru prima dată amploarea și complexitatea manevrelor.
Săptămâna trecută, aproximativ 1.400 de nave chineze au întrerupt brusc activitățile obișnuite de pescuit sau au părăsit porturile de bază și s-au adunat în Marea Chinei de Est.
Până la data de 11 ianuarie, acestea se organizaseră într-un dreptunghi cu o lungime de peste 200 de mile. Formația a fost atât de densă încât unele cargouri care se apropiau păreau să o ocolească sau au fost nevoite să șerpuiască printre nave, arată datele de urmărire.
Experți maritimi și militari au declarat că manevrele sugerează consolidarea miliției maritime a Chinei, alcătuită din ambarcațiuni civile de pescuit instruite pentru a participa la operațiuni militare. Aceștia spun că exercițiile arată că Beijingul poate mobiliza rapid un număr mare de astfel de nave în mări disputate.
Manevra din 11 ianuarie a urmat unei operațiuni similare de luna trecută, când aproximativ 2.000 de bărci de pescuit chineze s-au adunat, de Crăciun, în două formații lungi și paralele în Marea Chinei de Est.
Fiecare se întindea pe 290 de mile – aproximativ distanța dintre New York și Buffalo – formând un „L” invers, potrivit datelor de poziționare. Cele două adunări, la interval de câteva săptămâni și în aceleași ape, indică un efort coordonat, spun analiștii.
Formațiile neobișnuite au fost observate de Jason Wang, director operațional al ingeniSPACE, și confirmate independent de The New York Times folosind date furnizate de Starboard Maritime Intelligence.
„M-am gândit imediat: «Asta nu e în regulă»”, a spus el, descriind reacția sa când a observat bărcile în ziua de Crăciun. „Am mai văzut câteva sute – să zicem câteva sute bune”, a adăugat, referindu-se la nave chineze urmărite anterior, „dar nimic de o asemenea amploare sau într-o formație atât de distinctă”.
Într-un conflict sau o criză – de exemplu în jurul Taiwanului – China ar putea mobiliza zeci de mii de nave civile, inclusiv bărci de pescuit, pentru a bloca rutele maritime și a complica operațiunile militare și logistice ale adversarilor.
Bărcile de pescuit chineze ar fi prea mici pentru a impune eficient o blocadă, dar ar putea obstrucționa mișcarea navelor de război americane, a declarat Lonnie Henley, fost ofițer de informații al SUA care a studiat miliția maritimă a Chinei.
Masele de nave mici ar putea acționa și „ca momeală pentru rachete și torpile, copleșind radarele sau senzorii dronelor cu prea multe ținte”, a spus Thomas Shugart, fost ofițer al marinei SUA, în prezent la centrul de analiză „Center for a New American Security”.
Analiștii care urmăresc navele au fost surprinși de amploarea manevrelor, chiar și având în vedere istoricul Chinei de mobilizare a navelor civile — inclusiv ancorarea acestora timp de săptămâni pe recife disputate pentru a susține revendicările teritoriale ale Beijingului.
„Priveliștea atâtor nave operând la unison este uluitoare”, a spus Mark Douglas, analist la Starboard, companie cu birouri în Noua Zeelandă și Statele Unite. El a adăugat că el și colegii săi „nu au mai văzut niciodată o formație de asemenea dimensiuni și disciplină”.
„Nivelul de coordonare necesar pentru a aduce atâtea nave într-o astfel de formație este semnificativ”, a spus el.
Navele adunate au menținut poziții relativ stabile, nu traiectorii tipice pescuitului – precum bucle sau mișcări dus-întors – potrivit analiștilor. Datele provin din semnalele de navigație transmise de vase.
Operațiunile par să marcheze un pas îndrăzneț în eforturile Chinei de a instrui bărcile de pescuit să se adune în masă pentru a împiedica sau monitoriza navele altor state ori pentru a ajuta Beijingul să-și afirme revendicările teritoriale prin stabilirea unui perimetru, a spus Jason Wang de la ingeniSPACE.
„Își măresc scara, iar această extindere indică o capacitate mai bună de comandă și control asupra navelor civile”, a explicat el.
Guvernul chinez nu a comentat public activitățile bărcilor de pescuit. Datele de semnalizare ale navelor par fiabile și nu „spoofed” – adică manipulate pentru a crea impresii false despre poziții – au spus atât Wang, cât și Douglas.
Cercetători de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, din Washington, contactați de The New York Times, au confirmat că au observat aceleași grupuri de nave prin propriile analize.
„Aproape sigur nu pescuiesc și nu pot găsi nicio explicație care să nu fie dirijată de stat”, a scris Gregory Poling, directorul Inițiativei pentru Transparență Maritimă în Asia a CSIS, într-un e-mail.
Bărcile s-au adunat în Marea Chinei de Est, lângă rute maritime majore care pornesc din Shanghai, unul dintre cele mai aglomerate porturi din lume. Zilnic, marea este traversată de cargouri, inclusiv nave care transportă exporturi chineze către Statele Unite.
Acestea sunt artere maritime pe care China ar încerca să le controleze într-o confruntare cu Statele Unite sau cu aliații săi asiatici, inclusiv într-o posibilă criză legată de Taiwan, pe care Beijingul îl revendică drept teritoriu propriu.
„Cea mai bună ipoteză a mea este că a fost un exercițiu pentru a vedea cum s-ar descurca civilii dacă li s-ar cere să se mobilizeze la scară mare într-o eventuală situație de criză, poate în sprijinul unei carantine, blocade sau a altor tactici de presiune asupra Taiwanului”, a scris Poling. O „carantină” desemnează o operațiune maritimă de izolare care nu ajunge la nivelul unui act de război.
Manevrele din ianuarie au avut loc la scurt timp după ce Beijingul a desfășurat două zile de exerciții militare în jurul Taiwanului, inclusiv antrenamente navale pentru blocarea insulei. China se află, de asemenea, într-o dispută acerbă cu Japonia privind sprijinul acesteia pentru Taiwan.
Operațiunile cu bărci de pescuit ar fi putut servi pentru a semnala „opoziție față de Japonia” sau pentru a exersa posibile confruntări cu Japonia ori Taiwan, a declarat Andrew S. Erickson, profesor la U.S. Naval War College, care studiază activitățile maritime ale Chinei. El a precizat că vorbește în nume personal, nu în numele colegiului sau al marinei.
Ministerul Apărării al Japoniei și paza de coastă au refuzat să comenteze activitățile bărcilor chineze, invocând necesitatea protejării capacităților de colectare a informațiilor.
Unele dintre ambarcațiuni participaseră anterior la activități ale miliției maritime sau aparțineau unor flote cunoscute pentru implicarea în astfel de acțiuni, potrivit unei analize a relatărilor din presa de stat chineză. China nu publică numele majorității navelor din miliția maritimă, ceea ce îngreunează identificarea statutului acestora.
Coordonarea strânsă indică însă probabil „o mobilizare pe mare și un exercițiu al forțelor miliției maritime”, a spus profesorul Erickson.
În ultimii ani, China a folosit bărci de pescuit ale miliției maritime, uneori în zeci sau sute, pentru a sprijini marina, inclusiv prin „învăluiri”, manevre periculoase la mică distanță și chiar loviri fizice ale altor nave în dispute cu alte state
Adunarea recentă a navelor sugerează că unitățile miliției maritime devin mai bine organizate și mai bine echipate cu tehnologie de navigație și comunicații.
„Marchează o îmbunătățire a capacității lor de a mobiliza și controla un număr mare de nave ale miliției”, a spus Henley, fostul ofițer de informații american, în prezent cercetător asociat la Institutul pentru Cercetări de Politică Externă, cu sediul în Philadelphia. „Aceasta este una dintre principalele provocări în transformarea miliției maritime într-un instrument util atât pentru sprijin de luptă, cât și pentru protejarea suveranității”.
Ştiri video recomandate
