Grecii se întorc la urne duminică, pentru noi alegeri generale, scrutin care îmbracă forma unui referendum pentru sau împotriva euro.
Consecinţele acestui scrutin crucial care, prin contagiune, ar putea să destabilizeze zona euro, vor fi cântărite apoi la summitul G20, la care vor lua parte, luni şi marţi, ţările bogate şi puterile emergente, la Los Cabos, în sud-vestul Mexicului.
Toţi liderii europeni, dar şi preşedintele american Barack Obama, i-au avertizat pe cei 9.000.000 de alegători greci asupra consecinţelor votului lor atât pentru ei înşişi, cât şi pentru zona euro.
"A fi sau a nu fi în zona euro? Aceasta este întrebarea", a declarat premierul grec Lucas Papademos, parafrazându-l pe Hamlet, din tragedia lui Shakespeare, pentru a rezuma "adevărata dilemă" de duminică, scrie AFP, potrivit Mediafax.
Cu doar două zile înaintea scrutinului, organizat după cel neconcludent de la 6 mai, dreapta şi stânga radicală luptă cot la cot pentru a prelua frâiele unei ţări aflată într-o profundă recesiune şi criză socială, devenită "bolnavul" Uniunii Europene (UE).
Unele sondaje îl prezintă ca beneficiind de un avans minim pe Antonis Samaras, în vârstă de 61 de ani, liderul conservatorilor din cadrul Noii Democraţii (ND), în faţa lui Alexis Tsipras, în vârstă de 37 de ani, liderul blocului Syriza.
Samaras se prezintă ca garantul menţinerii Greciei în zona euro, vrând totodată să renogocieze "memorandumul", planul de austeritate negociat cu creditorii internaţionali în schimbul acordării ajutorului financiar.
El a subliniat, într-unul dintre discursuruile sale de campanie, că "mizele acestor alegeri sunt clare: euro sau drahma, Guvern de coaliţie sau neguvernare".
Samaras, un conservator care se prezintă în acelaşi timp ca naţionalist şi eurofil, nu a exclus posibilitatea, în cazul în care nu obţine majoritatea, să formeze o coaliţie care să includă şi alte formaţiuni de dreapta, dar şi pe socialiştii din Pasok.
Rivalul său de stânga, mult mai carismatic dar temut de pieţele financiare, afirmă că trebuie să se termine cu "memorandumul" semnat de către partidele tradiţionale "supus dictatului creditorilor".
El şi-a oferit un termen de zece zile după alegeri pentru a purta o renegociere "adevărată şi dură" cu UE, în cazul în care preia conducerea Greciei, în perspectiva summitului european de la 28 şi 29 iunie, la Bruxelles.
În doi ani, Greciei i-a fost acordat un ajutor masiv în valoare totală de 347 de miliarde de euro - constând în două împrumuturi, în valoare de 110 şi, respectiv, 130 de miliarde de dolari, până în 2015, dar şi o ştergere a datoriei în valoare de 107 miliarde de euro - echivalând o dată şi jumătate cât PIB-ul său.
Scrutinul din 6 mai nu a condus la formarea unei majorităţi sau unei coaliţii de guvernare. De atunci, Grecia pare că se află pe marginea prăpastiei falimentului, iar idicatorii prezintă o situaţie dură, şi anume un PIB în scădere cu 6,5%, un şomaj la nivelul de 22,6%, o adevărată hemoragie de depozite bancare şi conturi publice care ar putea fi goale la jumătatea lui iulie.
Scenariul unei posibile retrageri a Greciei din zona euro - o ipoteză respinsă de 80% dintre greci - a devenit tot mai insistentă în cercurile europene şi în mediile financiare, după 6 mai.
