Un arhitect columbian a dezvoltat un sistem de construcție care transformă plasticul și cauciucul aruncate în blocuri pentru locuințe temporare și permanente. Blocurile pot fi asamblate și demontate precum piesele LEGO, fără adeziv, ciment sau apă, oferind o alternativă mai ieftină la metodele tradiționale de construcție, în special în zonele rurale.
Fernando Llanos, un arhitect care încerca să-și construiască propria casă, întâmpina dificultăți în transportarea materialelor de construcție până la proprietatea sa din Cundinamarca. În cele din urmă, a început să exploreze posibilitatea folosirii plasticului ca material alternativ pentru construcții, potrivit Times of India.
› Vezi galeria foto ‹
Proiectul a fost dezvoltat de compania Conceptos Plásticos. Potrivit unui raport al Extrusiones SA, sistemul companiei folosește atât plastic industrial, cât și plastic colectat de la consumatori obișnuiți.
Diferite tipuri de plastic sunt amestecate în funcție de proprietățile necesare pentru o construcție. Blocurile finite sunt obținute prin extrudare, proces prin care plasticul este topit și introdus în matrițe.
Blocurile au fost proiectate pentru locuințe cu unul sau două niveluri, iar elemente importante precum pereții și grinzile sunt realizate din plastic reciclat.
Patru oameni pot construi o casă în cinci zile
Una dintre principalele caracteristici ale sistemului este faptul că locuințele pot fi atât asamblate, cât și demontate. Într-un interviu acordat publicației Semana Sustainable, arhitectul Oscar Andres Mendez a explicat cum funcționează procesul.
„Patru oameni pot construi o casă de 40 de metri pătrați în cinci zile și o pot demonta în trei zile. Casele sunt transferabile, ceea ce înseamnă că pot fi mutate oriunde. Blocurile se îmbină între ele, astfel că nu este nevoie de adeziv, ciment sau apă, ci doar de un ciocan și o cheie.”
Compania folosise deja sistemul pentru adăposturi temporare destinate persoanelor strămutate de violență.
În 2015, a construit un adăpost pentru 42 de familii în Guapi, în departamentul Cauca. Designul a fost adaptat pentru a permite mutarea construcțiilor și pentru a face față condițiilor meteorologice locale, blocurile din plastic reciclat permițând demontarea adăposturilor și mutarea lor în altă parte a localității.
La momentul interviului, în Guapi fuseseră construite și trei adăposturi, fiecare cu o suprafață de 400 de metri pătrați și care găzduiau în total 242 de persoane strămutate.
Unele case din Valle del Cauca fuseseră cumpărate de persoane fizice, iar compania își exportase deja produsele în Costa Rica. De asemenea, se pregătea să inaugureze 10 case în Cartagena.
Cum ajută deșeurile din plastic la construirea caselor
Compania nu folosește un singur tip de plastic. Mendez explica faptul că sunt utilizate atât materiale plastice provenite din industrie, cât și materiale care au trecut deja prin mâinile consumatorilor.
Compania cumpără plastic de la firme și de la unele grupuri de reciclatori.
„Fiecare tip de plastic conferă produsului proprietăți diferite. Unele oferă flexibilitate, în timp ce altele asigură rigiditate și așa mai departe. După ce am stabilit designul și nevoile casei pe care vrem să o construim, amestecăm mai multe tipuri de plastic”, a explicat Mendez.
Găsirea formulei potrivite nu a fost însă simplă. Plasticul folosit se comportă diferit față de materialul nou și a fost nevoie de mai multe experimente înainte ca blocurile să poată fi produse.
Mendez a explicat că lucrul cu plasticul virgin este mai simplu deoarece există parametri bine definiți, în timp ce materialul folosit necesită mai multe experimente.
Compania deținea brevete pentru blocurile sale și afirma, la acel moment, că era singurul producător al acestora atât în Columbia, cât și în străinătate.
Blocurile sunt supuse unui tratament menit să le facă rezistente la foc. Structura din plastic poate, de asemenea, să ofere clădirilor rezistență la cutremure.
Casele costă cu 30% mai puțin
Costul reprezintă un alt avantaj al proiectului. Potrivit companiei, construcțiile sunt cu aproximativ 30% mai ieftine decât sistemele tradiționale utilizate în zonele rurale.
Folosirea materialelor reciclate are și scopul de a reduce cantitatea de plastic care ajunge la gropile de gunoi.
Proiectul urmărea, de asemenea, reducerea consumului de apă și energie, precum și a emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea materialelor reciclate.
Pentru Mendez, proiectul nu era însă doar despre construcții și gestionarea deșeurilor. El își dorea ca reciclarea să fie legată direct de nevoia de locuințe.
„În acest moment, avem un proiect major prin care vrem să promovăm și mai mult educația. Deși mergeam deja în școli și susțineam prezentări, vrem ca oamenii să înțeleagă că simpla separare a deșeurilor și transportarea lor la un punct de colectare din apropiere poate contribui la asigurarea unei locuințe decente pentru cineva.”
El descria proiectul drept unul care „închide ciclul plasticului”, conectând o problemă de mediu cu o nevoie socială.
Îngrijorările legate de casele construite din plastic
Ideea de a locui într-o casă construită din deșeuri poate ridica întrebări legate de siguranță și sănătate.
Mendez spunea că oamenii asociază adesea o casă din plastic cu pungile sau cu un cort și nu cu un material solid de construcție.
„Când spunem «aceasta este o casă din plastic», oamenii își imaginează pungi sau ceva asemănător unui cort. Nu se gândesc niciodată la materiale dure precum capacele sticlelor de băuturi răcoritoare sau cutiile de vopsea, care sunt, de asemenea, fabricate din plastic.”
Potrivit arhitectului, reacțiile oamenilor se schimbau adesea după ce vedeau blocurile și înțelegeau modul în care plasticul fusese transformat într-un material de construcție.
Sănătatea era o altă întrebare frecventă. Oamenii voiau să știe dacă locuirea în case construite din deșeuri putea provoca boli sau alergii.
Mendez explica faptul că materialul este procesat la temperaturi de peste 300 de grade Celsius, despre care afirma că asigură eliminarea microorganismelor.
Compania lucra, de asemenea, cu materiale plastice curate, care fuseseră deja mărunțite și spălate înainte de a ajunge în unitatea de producție.
De la o casă din plastic la sute de construcții în Africa și America Latină
În cei aproximativ 11 ani care au trecut de la primele proiecte prezentate pe scară largă, Conceptos Plásticos a transformat ideea cărămizilor din plastic reciclat într-un proiect internațional de amploare. Compania nu s-a limitat la construirea unor locuințe experimentale, ci și-a extins tehnologia către școli, adăposturi și alte construcții comunitare.
Unul dintre cele mai importante proiecte a fost dezvoltat în Coasta de Fildeș, unde plasticul colectat local este transformat în materiale pentru construcții. În cadrul acestui proiect au fost folosite peste 4.000 de tone de plastic reciclat pentru construirea a peste 550 de săli de clasă, potrivit National Geographic.
Construcțiile au avut, potrivit companiei și partenerilor săi, un cost cu aproximativ 60% mai mic decât variantele tradiționale.
În total, Conceptos Plásticos susține că materialele sale au fost folosite pentru peste 600 de școli și locuințe, însumând mai mult de 40.000 de metri pătrați construiți în America Latină și Africa.
Compania și-a extins între timp activitatea și dincolo de producția propriu-zisă a blocurilor. A dezvoltat CPTek, un sistem prin care tehnologia de transformare a plasticului în materiale de construcție poate fi instalată și în alte țări. Astfel, obiectivul nu mai este doar ca firma să producă materialele, ci ca aceste sisteme să poată fi utilizate local, în zonele în care există atât cantități mari de deșeuri, cât și o nevoie ridicată de locuințe și infrastructură.
Au apărut astfel proiecte și implementări în țări precum Brazilia, Puerto Rico și Coasta de Fildeș, iar compania își extinde în continuare tehnologia către alte regiuni. Conceptos Plásticos lucrează inclusiv la soluții pentru comunități vulnerabile și zone afectate de crize umanitare.
În paralel, compania a dezvoltat programe prin care persoanele implicate în colectarea plasticului pot obține venituri din această activitate. Modelul urmărește să lege reciclarea de o nevoie socială concretă: deșeurile care altfel ar ajunge la groapa de gunoi devin materie primă pentru construcții, iar colectarea lor poate genera venituri pentru comunitățile locale.
Astfel, proiectul care a pornit de la ideea unor cărămizi asemănătoare pieselor LEGO a ajuns, după mai bine de un deceniu, la un model de economie circulară care combină reciclarea plasticului, construcțiile și proiectele sociale. Dacă primele case au demonstrat că deșeurile pot fi transformate într-un material de construcție, proiectele actuale încearcă să arate că aceeași tehnologie poate fi folosită la o scară mult mai mare.
