Citeşte mai multe despre:   Nicolas Sarkozy,   presedintele Frantei,   finantare ilegala
Dacă ți-a plăcut acest articol:
 
Acordă-i o nota:
0.00 Rating / 0 voturi
Abonează-te la: Newsletter | RSS
Recomandă: email facebook tweet yahoo
+ adauga comentariu COMENTARII (2):
  • 1. m | 07 Iulie 2010 00:00

    Domnule Sarkozy, te rog frumos suna-l si pe Basescu sa priceapa si el care sunt principiili despre popor si starea lui si ce de treaba are de facut daca este jucator,Deci nu scandaluri ci problemele reale ale crizei care afecteaza tara.Assta numai daca nu este dictachior.

  • 2. MAAT | 07 Iulie 2010 00:00

    UN EVREU !
    VREI VIITORUL A -L CUNOASTE,TE INTOARCE IN TRECUT!!!AU ,TRECUTUL ,NU NI-I MARE????!!!!!!!
    Ion Luca Caragiale DEVIZA:” Dacă vrei să cunoști un lucru[unOM] privește-l de aproape.
    Dacă vrei să-ți placă un lucru privește-l de departe!!!!”
    În 1870, a fost numit copist la Tribunalul Prahova. Cel mai mare dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist
    Caragiale a fost acuzat că ar fi plagiat Năpasta după o piesă a scriitorului maghiar Kemeny Istvan, intitulată „Nenorocul”. Acuzația a apărut în 1901 în două articole din Revista literară, semnate cu pseudonimul Caion. Furios, Caragiale s-a adresat presei din București, a aflat numele real al autorului (C. Al. Ionescu), l-a acționat in justiție și a câștigat fără probleme, grație pledoariei avocatului său, Barbu Ștefănescu Delavrancea. Acest fapt a condus la decizia dramaturgului de a se muta împreună cu familia sa la Berlin, în 1904, când a primit o mult așteptată și disputată moștenire de la mătușa sa, Ecaterina Cardini din Șcheii Brașovului (cunoscută ca Mumuloaia, după porecla Momolo a soțului ei), căreia afacerile imobiliare îi aduseseră mari averi.
    Exilul voluntar la Berlin
    Renunțând la tăcerea ce și-o impusese în exilul său voluntar de la Berlin, evenimentele din primăvara anului 1907, l-au determinat pe Caragiale să publice, în noiembrie 1907, la București, broșura: 1907 din primăvară până'n toamnă, un celebru eseu referitor la cauzele și desfășurarea marii mișcări țărănești din primavara lui 1907. Înainte de a-și publica acest pamflet în broșură, Caragiale a trimis primul capitol ziarului vienez, Die Zeit, întâia și cea mai însemnată parte a viitoarei broșuri, care l-a publicat la 3 aprilie 1907, cu semnătura: Un patriot român, arătând tot ce s-a petrecut înainte și după izbucnirea revoltei țărănești din primăvara anului 1907: „Cauza dezastrului în care a căzut țara este numai - da, numai, nenorocita politică ce o fac partidele și bărbații noștri de stat, de patruzeci de ani încoace.” Barbu Delavrancea i-a scris emoționat prietenului său:
    „Desigur, 1907 al tău e o minune ca adevăr, ca artă, ca sentiment, ca judecată. Ai zugrăvit un tablou de mare maestru. Jocul infect al partidelor noastre - pe deasupra țării și în detrimentul țării - cu lăcomia nestăpânită a celor ajunși și c

Adauga comentariu
Nume
Comentariu
0 caractere :: Numar maxim de caractere 1000
captcha

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate