Brăţările cu CIP pe care cel condamnat la arest la domiciliu ar trebui să le poarte există doar pe hârtie, ele nefiind încă achiziţionate. Până ce ele vor intra în dotarea autorităţilor, poliţiştii îl vor păzi pe arestat.
Teoretic, măsura este aplicabilă. O persoană căreia nu i se aduce o acuzaţie gravă poate să ceară instanţei arestul la domiciliu, lucru care s-a şi întâmplat.
Judecătorul poate dispune arestarea la domiciliu, însă aplicarea măsurii este mult mai complicată. Mai exact, un sistem de monitorizare prin GPS, iar dispozitivul ar trebui purtat la mână de deţinut.
"O astfel de brăţară are nevoie de o autonomie îndelungată practic şi de foarte multe semnale pe care să le transmită despre deţinutul respectiv", a spus Bogdan Şovar, directorul unei firme de securitate.
Brăţările acestea nu sunt însă suficient de eficiente, spun specialiştii care le iau drept exemplu pe cele folosite în străinătate.
Brăţările acestea nu sunt însă suficient de eficiente, spun specialiştii care le iau drept exemplu pe cele folosite în străinătate.
"Pot fi păcălite, chiar dacă sunt... ele sunt oricum limitate tehnic la spaţiul în care sunt folosite, în sensul că dacă sunt folosite în interior nu funcţionează", susţine Mihai Belu, detectiv particular.
Acest lucru se întâmplă pentru că dispozitivele transmit semnale GPS care nu au o bună funcţionalitate în clădiri. Oricum ar fi, deocamdată, la noi nu există. Până ce vor fi achiziţionate, tot pe ochiul bun al poliţistului ne bazăm.
De asemenea, poliţiştii vor ţine cont de programul persoanei supravegheate şi îl vor verifica la locul de muncă sau chiar la spital, dacă acesta are probleme medicale.
Primul AREST LA DOMICILIU, în România. Procurorul general: Nu suntem pregătiţi
Primul AREST LA DOMICILIU, în România. Procurorul general: Nu suntem pregătiţi
Cel puţin patru români ar putea face arest la domiciliu. Instanţele au luat primele decizii în acest sens, potrivit noului Cod penal, însă procurorul general al României spune că nu suntem, încă, pregătiţi pentru astfel de măsuri.
