Proprietarii actuali ai unui tablou de Vincent van Gogh și moștenitorii unui fost proprietar au ajuns la o înțelegere cu doar o zi înainte de licitația spectaculoasă la care opera ar putea fi vândută cu 180 de milioane de dolari. Acordul vine după ce moștenitorii au susținut că tabloul a fost vândut de o familie evreiască „sub constrângere”, în urma persecuțiilor naziste din anii 1930, scrie CNN.
Cele două familii au ajuns la o „soluție reciproc satisfăcătoare” în privința vânzării tabloului „Châtaigniers en fleurs” („Castani în floare”), a anunțat casa de licitații Sotheby’s într-un comunicat, fără să ofere detalii despre conținutul acordului.
Moștenitorii, al căror nume nu a fost făcut public, ai lui Samuel Fischer, un editor evreu care trăia la Berlin înainte de Al Doilea Război Mondial, se opuseseră inițial vânzării programate miercuri seară, la New York. Ei susțineau că strămoșii lor au vândut tabloul doar din cauza dificultăților financiare provocate direct de regimul nazist.
Avocatul lor, Gunnar Schnabel, i-a scris joia trecută casei Sotheby’s, cerându-i să demonstreze dincolo de orice îndoială că tabloul a fost vândut la valoarea de piață și că familia l-ar fi vândut „chiar și fără regimul nazist”, potrivit corespondenței consultate de New York Times. Schnabel, avocat cu sediul la Berlin, specializat în opere de artă confiscate de naziști, nu a răspuns solicitărilor repetate ale CNN de a comenta.
Cu o zi înainte de licitație, Sotheby’s a declarat că „problema a fost rezolvată”. În comunicat, moștenitorii lui Fischer au spus că sunt „recunoscători pentru negocierea și colaborarea corectă și bazată pe încredere” cu Sotheby’s și cu actualii proprietari, familia regretatului om de afaceri argentinian Carlos Pedro Blaquier și a soției sale, Nelly Arrieta de Blaquier, cunoscută ca patroană a artelor. Moștenitorii lui Fischer au adăugat că acest lucru a făcut „posibilă recunoașterea suferinței familiei Fischer în perioada nazistă”.
La rândul lor, membrii familiei Blaquier-Arrieta au spus că sunt mulțumiți că s-a ajuns la o soluție „amiabilă” și au adăugat: „Apreciem dialogul constructiv care a făcut posibilă această soluție și așteptăm cu interes un rezultat extraordinar și transmiterea acestei capodopere unei noi generații de colecționari”.
Sotheby’s declarase anterior că cercetările sale nu au stabilit că tabloul a fost vândut sub constrângere, dar că este hotărâtă să găsească o soluție.
Disputa este cea mai recentă dintr-un șir de controverse de pe piața de artă legate de tablouri care, deși nu au fost confiscate de naziști, ar fi putut fi vândute sub presiune sau sub prețul pieței în perioada celui de-Al Treilea Reich.
Schnabel, care nu a dezvăluit identitatea moștenitorilor stabiliți în SUA, îi transmisese anterior casei Sotheby’s că clienții săi doresc o înțelegere „în spiritul” Principiilor de la Washington din 1998 privind arta confiscată de naziști, un set de linii directoare internaționale pentru soluționarea disputelor legate de bunurile din perioada Holocaustului, potrivit New York Times.
Van Gogh a pictat „Châtaigniers en fleurs” în 1890, în satul francez Auvers-sur-Oise, la scurt timp după ce a ieșit dintr-o instituție psihiatrică. În catalogul său, Sotheby’s a descris scena de stradă plină de viață drept o demonstrație de „tușe magnifice și o gamă de culori exuberantă și expresivă”.
Fischer, născut în Ungaria și fondator al editurii S. Fischer Verlag, a cumpărat tabloul la Berlin în 1909. Potrivit catalogului Sotheby’s, el l-a depus la Paul Cassirer & Co., o galerie din Amsterdam, fie în 1932, fie în 1933, anul în care partidul nazist a venit la putere în Germania. Fischer a murit în anul următor, iar editura și colecția de artă a familiei au rămas în grija fiicei și ginerelui său, Brigitte și Gottfried Bermann-Fischer.
În iunie 1936, Paul Cassirer & Co. a vândut tabloul, care se afla încă în Țările de Jos, colecționarilor francezi Marcel și Henriette Kapferer, în numele soților Bermann-Fischer. Până atunci, cei doi fugiseră deja de la Berlin la Viena, unde înființaseră o filială austriacă a editurii familiei.
Schnabel ar considera că această vânzare a fost impusă de dificultățile financiare cu care se confrunta afacerea familiei din cauza persecuțiilor naziste. Unii dintre cei mai cunoscuți autori ai editurii, printre care Hermann Hesse și laureatul Premiului Nobel Thomas Mann, fuseseră trecuți pe lista neagră a regimului nazist, iar operele lor fuseseră distruse ritualic în arderile publice de cărți.
Deși soții Bermann-Fischer au reușit să scoată pe ascuns o parte din colecția de artă a familiei în Austria (înainte de a se stabili în Suedia și, în cele din urmă, în SUA), Schnabel a descoperit că aceștia au fost obligați să plătească „taxa de fugă din Reich”, un impozit substanțial aplicat bunurilor celor care fugeau din Germania nazistă, potrivit New York Times.
Sotheby’s consideră, în schimb, că nu există dovezi că vânzarea a avut loc sub constrângere. Tranzacția din 1936 ar fi fost încheiată pentru 68.000 de franci elvețieni, adică aproximativ 22.000 de dolari la acea vreme. Prin comparație, tabloul lui Van Gogh „Verger avec cyprès” („Livadă cu chiparoși”), care a intrat în istorie în 2022, când a fost vândut cu 117 milioane de dolari, fusese vândut în 1935 cu circa 15.000 de dolari.
„Châtaigniers en fleurs” are în continuare șanse să doboare recordul de licitație pentru o operă de Van Gogh, stabilit de „Verger avec cyprès”. Tabloul beneficiază de o garanție din partea Sotheby’s, ceea ce înseamnă că vânzătorului i s-a promis un preț minim, indiferent de rezultatul licitației. Casa de licitații nu a dezvăluit acest prag, dar un purtător de cuvânt a declarat pentru CNN că, dacă tabloul „se vinde în seara licitației, probabil va stabili un record pentru artist”.
„Châtaigniers en fleurs” este unul dintre cele 12 tablouri din colecția Blaquier-Arrieta scoase la vânzare de Sotheby’s, alături de lucrări semnate de Monet, Renoir și Cézanne. Familia argentiniană l-a cumpărat în 1975, după ce tabloul își schimbase de mai multe ori proprietarul de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Pentru că „Châtaigniers en fleurs” a fost vândut în Țările de Jos, care la acea vreme nu se aflau sub ocupație nazistă, moștenitorii direcți ai lui Fischer au avut o bază legală slabă pentru a cere despăgubiri după război. Însă acordurile politice mai recente, chiar dacă nu sunt obligatorii, precum Principiile de la Washington din 1998 și Declarația de la Terezin din 2009 (care menționează explicit „vânzările forțate și vânzările sub constrângere”), au creat un nou cadru legal pentru urmașii care cer restituirea bunurilor.
În 2022, guvernul Franței a returnat un tablou de Gustav Klimt moștenitorilor unei familii evreiești obligate să-l vândă la un preț redus după anexarea Austriei de către naziști, în 1938.
În anul următor, moștenitorii colecționarilor evrei Karl Adler și Rosi Jacobi au dat în judecată Muzeul Guggenheim din New York pentru un tablou de Pablo Picasso despre care susțineau că fusese vândut din disperare, în timp ce strămoșii lor fugeau de persecuții. Procesul a fost însă respins în 2024.
De regulă, casele de licitații evită să scoată la vânzare obiecte care ar putea face obiectul unor cereri de restituire, deoarece acestea îi pot speria pe potențialii cumpărători și pot atrage critici din partea organizațiilor evreiești. În 2023, pe fondul presiunii publice tot mai mari, Christie’s, rivala casei Sotheby’s, a anulat vânzarea a aproximativ 300 de bijuterii din colecția regretatei colecționare de artă Heidi Horten. Soțul acesteia fusese acuzat că și-a făcut averea cumpărând afaceri evreiești vândute sub constrângere în Germania nazistă.
Acum, cu disputa privind tabloul lui Van Gogh rezolvată, cele 12 lucrări din colecția familiei Blaquier-Arrieta ar putea aduce împreună peste 450 de milioane de dolari. Suma reprezintă o parte importantă din cele aproximativ 2 miliarde de dolari care se estimează că vor fi cheltuite la licitațiile din noiembrie de la New York, organizate pe parcursul săptămânii de mari case de licitații precum Sotheby’s, Christie’s, Phillips și Bonhams.
Primele vânzări au adus deja recorduri de licitație pentru pictorul modernist Wassily Kandinsky, al cărui tablou „Betonte Ecken” a fost vândut cu 85,8 milioane de dolari, și pentru regretata artistă japoneză Yayoi Kusama, a cărei lucrare „Way to Infinity: No. 3P.B.” a depășit 15 milioane de dolari.
Tot acum, cu doar câteva ore înainte de licitația programată, Christie’s a amânat vânzarea unui tablou de Frida Kahlo despre care se relatase anterior că dispăruse dintr-un muzeu din Ciudad de México. Într-un comunicat, un purtător de cuvânt al casei de licitații a spus că opera a fost retrasă „pentru cercetări suplimentare” și a adăugat: „Așteptăm cu interes să vindem această lucrare la o dată ulterioară”.