Poliţiştii români, instruiţi la Bucureşti de FBI cum să negocieze cu sinucigaşii

ANTENA3.RO - EXCLUSIV ONLINE // Anul trecut, sinuciderea a fost a treia cauză de moarte prin violenţă în ţara noastră şi a reprezentat 23,5% din totalul morţilor violente, după cum arată studiile din domeniu. De asemenea, cele mai ridicate rate ale sinuciderilor se înregistrează în ţările din Europa de Est. Pentru că fenomenul suicidar este frecvent întâlnit şi în România, departamentul de psihologi specializaţi în tehnici de negociere pe domeniul suicidar din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) au participat anul trecut la un curs susţinut de agenţii Biroului Federal de Investigaţii (FBI) al SUA la Bucureşti. Antena3.ro a stat de vorbă cu coordonatorul echipei de psihologi din DGPMB şi a aflat detalii despre ce înseamnă şi ce presupune o negociere faţă în faţă cu o persoană care este pe punctul de a se sinucide în public, dar şi ce noutăţi le-au adus americanii de la FBI cu ocazia cursului în acest domeniu.


Tentativele de suicid cresc iarna

Îi vezi pe bloc, pe clădiri şi de obicei la înălţime. Sunt cei care stau în spatele "cortinei" şi în faţa căreia "actorii" ameninţă că îşi pun capăt zilelor. Ei sunt cei zece oameni, care fac parte din echipa de poliţişti specializaţi pe negociere din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi care îi salvează, prin comunicare, pe cei care ameninţă cu sinuciderea de pe bloc, de pe clădiri, de pe case, de pe macarale.

"În primul rand, ne ocupăm strict de cei care apelează la sinuciderea stradală şi care ameninţă că se aruncă de pe bloc sau de pe acoperişurile diverselor instituţii, adică în locurile publice. Apoi, avem ca obiectiv protejarea vieţii umane şi dezamorsarea situaţiilor de criză şi a incidentelor. Vrem să aducem individul în cauză la nivelul său normal de funcţionare, să-l facem să-şi găsească echilibrul interior, pentru că e în criză, să câştigăm timp, pentru a stabili relaţionarea şi comunicarea cu el şi să obţinem date şi informaţii relevante despre circumstanţele crizei", povesteşte pentru Antena3.ro Bogdan Căpruci, coordonatorul echipei de psihologi negociatori din cadrul DGPMB.

După cum adaugă Căpruci, tentativele de suicid cresc de obicei iarna spre primăvara, pentru că apare frigul, se pune problema situaţiilor locative, apar depresia sau problemele în familie.

"Aici nu vorbim de bolnavii psihici, care sunt o categorie specială şi la care tema suicidului apare ca urmare a faptului că nu şi-au luat medicamentele, ci de cei cu probleme de personalitate, cu tulburări şi de cei care folosesc manifestarea deviantă pe principiul că au văzut la alţii sau la televizor. Orice factor este declanşator, dacă persoanei respective nu îi sunt satisfăcute anumite nevoi, iar astfel apare potenţialul de conflict şi poate fi o cauză pentru sinucidere. În general, persoanele peste 30 de ani aplică la metoda sinuciderii, din diverse motive, cum ar fi problemele sociale, cele de la locul de muncă şi cele legate de venit. În general, boala din cauza căreia persoanele vor să se sinucidă este depresia, corelată cu anorexia, anxietatea sau chiar schizofrenia, deci vorbim de un complex de factori", mai zice Căpruci pentru Antena3.ro.

Legat de copiii sau tinerii care ajung să se sinucidă, aceştia au anumite lipsuri afective, educative sau chiar materiale pentru care apelează la metoda suicidară, însă părinţii ar trebui să se ocupe de ei şi să fie atenţi la comportamentele şi psihicul lor.

FBI în România

Din echipă fac parte poliţişti de la Serviciul Special de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă (SSPIR), Ordine Publică, Poliţia de Proximitate şi Prevenirea Criminalităţii. Ca formare de bază, marea parte sunt psihologi, jurişti şi sociologi. Departamentul de negociere, care a fost înfiinţat în urmă cu doi ani, are zece oameni, respectiv două femei şi opt bărbaţi, cu vârste între 25 şi 50 de ani şi care au fost intruiţi de către personalul Biroului Federal de Investigaţii (FBI) al SUA chiar în Bucureşti, în cadrul unui proiect cu circuit închis, anul trecut în aprilie.

Cursul numit "Tehnici de negociere în situaţii de criză" a durat o săptămână, a avut loc în incinta unui hotel din centrul Capitalei şi a fost ţinut de trei specialişti în negociere din cadrul FBI. Proiectul de instruire a poliţiştilor români a constat în teorii şi practici legate de negocierea în anumite situaţii de criză, în caz de suicid, luări de ostatici, acte teroriste sau atacuri cu bombe.

"Proiectul a fost unul interactiv, în care fiecare dintre noi punea întrebări sau îşi exprima punctul de vedere. Tehnicile de negociere sunt axate în principal pe comunicare, iar americanii de la FBI ne-au învăţat cum să realizăm scăderea emoţională astfel încât să creştem raţionalul, ne-au dat speţe cu soluţiile aferente şi ne-au detaliat cum acţionează ei în astfel de situaţii. De asemenea, am avut şi un atelier practic, în care am avut jocuri de rol şi am fost puşi în diverse situaţii, în care am fost ori negociatori, ori victime", detaliază coordonatorul echipei de poliţişti negociatori.

Poliţiştii din cadrul DGPMB au aflat în cadrul cursului FBI şi de tehnicile de negociere la locul faptei şi prin telefon, deşi ultima dintre ele nu se regăseşte încă în totalitate în România.

"Noi folosim în România doar 20% tehnica negocierii prin telefon, pentru că punem accent mai mult pe comunicarea nonverbală. E important ca negociatorul, în funcţie de ceea ce comunică prin gesturi, priviri, mimică, mişcările corpului, să-i transmită celui care ameninţă cu suicidul o anumită încredere şi care să-l facă să se răzgândească asupra gestului", spune Căpruci pentru Antena3.ro.

Pentru negociatorii de la Poliţia Capitalei, un caz poate dura de la o oră şi jumătate, până la o săptămână, în funcţie de complexitatea peronajului care vrea să se sinucidă şi de situaţia în care se află acesta. Negociatorul trebuie să fie o persoană comunicativă, deschisă, echilibrată şi, cel mai important, să nu se implice foarte mult emoţional în cazurile pe care le gestionează, "pentru că singurul lucru asupra căruia ai control în timpul situaţiei de criză sunt emoţiile tale ca şi negociator", după cum mai spune Căpruci pentru Antena3.ro.

"De asemenea, ne raportăm foarte mult la simbolistică şi interpretăm fiecare mişcare a celui care recurge la un gest suicidar. Exploatăm fiecare sâmbure de dorinţă şi de viaţă şi putem să comunicăm cu ei şi prin scrisori, dacă e nevoie şi trebuie să stăm cu acea persoană până stabilim cu ea o relaţie", mai zice psihologul negociator în suicid.

Românii se sinucid cel mai des prin spânzurare

Conform studiului de anul trecut al Institutului Est European de Sănătate a Reproducerii (IEESR), o organizaţie non-profit care îşi propune îmbunătăţirea sănătăţii reproducerii în ţările Europei de Est, un factor important în determinarea caracterului fatal al actului agresiv este metoda aleasă. În România, cea mai utilizată metodă de sinucidere este prin spânzurare, care este folosită, în medie, de peste 70% dintre persoanele care comit acte de suicid. A doua metodă preferată este prin intoxicare voluntară, respectiv ingestii medicamentoase, de detergenţi, produse corozive şi la care apelează circa 10% dintre cei care comit acte suicidare.

Din datele statistice ale Institutului Naţional de Medicină Legală ?Mina Minovici? din Bucureşti reiese faptul că, în ultimii zece ani, în judeţele Harghita şi Covasna s-a înregistrat o incidenţă a sinuciderilor dublă faţă de media naţională, prin specificul compoziţiei etnice din Transilvania, unde ponderea populaţiei maghiare e semnificativă.

De asemenea, Raportul mondial asupra sănătăţii şi violenţei, realizat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) din 2002, indică cum că rata sinuciderilor creşte odată cu vârsta şi că, în prezent, ratele sinuciderilor sunt deja mai mari în rândurile persoanelor până în 45 de ani, pentru o treime din toate ţările, independent de nivelul de dezvoltare sau bunăstare.

Studiile mai arată că până la 80% dintre cei care se sinucid prezintă simptome depresive severe şi că depresia la tineri tinde să se manifeste prin chiulul de la şcoală, scăderea performanţelor şcolare, probleme de comportament, violenţă, abuz de substanţe, tendinţa de a dormi sau de a mânca mult. De asemenea, rapoartele din domeniu arată corelaţii ridicate ale tentativei de suicid cu perioadele de dezintegrare socială, şomajul, protecţia socială scazută din partea statului, riscul ridicat de faliment, violenţa dim mediul politic sau dezintegrarea socială.

Paula Safta, Antena3.ro