Deocamdată, sistemul va funcționa în Bucureşti, unde Primăria a montat deja camerele cu recunoaştere facială în 19 intersecții considerate problematice.
Acestea vor permite recunoașterea facială atât a șoferului, cât și a pasagerului aflat pe locul din dreapta.
Pe lângă recunoaștere facială, camerele pot să citească numerele de înmatriculare, să măsoare viteza pe care o are mașina și să detecteze dacă șoferul vorbește la telefon în timp ce conduce.
Toți cei care vor încălca regulile vor primi amenzile acasă.
Primăria va colecta datele pe care le va înainta mai apoi poliției pentru ca șoferii care se abat de la legislația rutieră să fie sancționați.
Componenta de detectare facială a stârnit cele mai multe discuții, având în vedere că scanarea chipului ar putea încălca regulile GDPR.
Însă experții explică faptul că sistemul va recunoaște pe baza trăsăturilor faciale doar condamnații, persoanele urmărite și dispăruții.
Mai mult decât atât, sistemul nu va accepta înregistrări video care să fie încărcate în aplicație, astfel încât să fie extrase imagini faciale de persoane.
Demersul demontare a acestor sisteme digitale de monitorizare în trafic face parte din strategia națională de siguranță rutieră 2022-2030 și include montarea a 300 de radare mobile și 500 de camere video pe șosele.
Fiecare radar mobil va costa, în medie, 12.850 de euro, iar fiecare cameră are un preț mediu de 62.500 de euro.
