Mai sunt doar câteva săptămâni până când credincioșii vor începe postul Paștelui în 2026. În acest an, Paștele Ortodox și Paștele Catolic sunt celebrate la date diferite, ceea ce influențează și calendarul postului. Astfel, în timp ce Paștele Ortodox va fi prăznuit pe 20 aprilie 2026, Paștele Catolic are loc mai devreme, pe 5 aprilie 2026, conform calendarului gregorian.
Postul Paștelui începe pe 23 februarie la ortodocși
Ortodocșii vor începe postul Paștelui, în 2026, pe 23 februarie. Potrivit crestinortodox.ro, acesta începe după Duminica izgonirii lui Adam din rai și se încheie în Sâmbăta Mare.
Sursa citată precizează că postul Paștelui a fost instituit în cinstea Patimilor și Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mântuiți, și nu reprezintă doar abținere de la anumite alimente, ci înseamnă și îndreptare sufletească prin spovedanie și fapte bune.
“Postul oferă bucuria de a trăi împreună cu Hristos, pornind întâi de la căința ta, pentru că Postul Mare trezește în noi acea tristețe evlavioasă, acea tristețe potolită, acea blândă tristețe. Postul de bucate cu postul de păcate este o luptă împotriva diavolului, împotriva Satanei, luptă care aduce biruință. Cel mai important lucru este ca să simțim o izbândă, să simțim că într-adevăr postul este pentru noi o jertfă plină de bucurie”, a explicat ÎPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului.
Un moment culminant al postului Paștelui este Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Patimilor. Este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin, marcând momentul răstignirii și morții lui Iisus Hristos. Această zi este dedicată reculegerii, postului și rugăciunii, fiind însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri care reflectă durerea și compasiunea față de suferințele Mântuitorului.
Catolicii sărbătoresc Miercurea Cenușii pe 18 februarie
Catolicii sărbătoresc Miercurea Cenușii pe 18 februarie 2026, marcând începutul postului Paștelui în tradiția Bisericii Romano-Catolice.
Această zi are o semnificație profundă spiritual, reprezentând penitență, întoarcerea spre Dumnezeu și pregătirea sufletească pentru Învierea Domnului. În cadrul slujbelor liturgice, preoții aplică credincioșilor cenușă pe frunte, ca simbol al efemerității vieții și al nevoii de pocăință, spunând adesea: „Amintește-ți că ești pământ și în pământ te vei întoarce”. Miercurea Cenușii nu este doar un ritual exterior, ci un moment de reflecție și curățire sufletească, chemând credincioșii la rugăciune, post și fapte bune pe întreaga durată a Postului Mare.
La început, Postul Mare începea cu șase duminici înainte de Paște. Dar, având în vedere faptul că duminicile nu erau zile de post, începând cu secolul al V-lea, Joia Mare și Vinerea Mare au fost separate de Triduumul Pascal și au fost calculate ca parte a celor patruzeci de zile ale Postului Mare. Ulterior s-a decis anticiparea începutului Postului Mare cu patru zile.
Astfel, Miercurea Cenușii era desemnată ca începutul Postului Mare și ca pocăința publică cerută de cei care comiseseră infracțiuni grave (apostazie, crimă, adulter). Îmbrăcați în haine de pocăință și stropiți cu cenușă, acești penitenți circulau prin orașe, amintindu-le celor „aruncați din paradis”. Spre sfârșitul secolului al XI-lea, practica penitenței publice a început să dispară, iar practica impunerii de cenușă asupra credincioșilor i-a luat locul. În secolul al XII-lea, a devenit obișnuit să se obțină cenușa din ramurile de măslin (sau de palmier) folosite în anul precedent, scrie Vatican News.
Postul Paștelui durează 40 de zile
Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre toate posturile. Potrivit dogmelor creștine, el are rolul de a-i pregăti pe creștini de cea mai importantă sărbătoare: Învierea Domnului.
Sunt în total șase săptămâni, adică patruzeci de zile de post, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos îndată după Botezul Său în Iordan.
Postul Paștelui nu are doar o dimensiune alimentară, ci și una spirituală. Astfel că, în primele șase sâmbete din Postului Mare, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul, potrivit basilica.ro.
„Postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu”, explică Patriarhul Daniel.
Preafericirea Sa arată că postul este ofrandă și act de intimitate și spune că cine postește dar nu se roagă, nu se bucură. Totodată, Părintele Patriarh subliniază și latura biologică a postului când creștinul consumă alimente rezultate din fotosinteză și „se hrănește, practic, cu lumină”.
Încă de la începutul secolului al II-lea, creștinii au început să se pregătească pentru Paște cu două zile de post și pocăință. Ulterior, această practică a fost aplicată întregii Săptămâni Mari. Până în anul 325, Conciliul de la Niceea mărturisește deja o pregătire de 40 de zile pentru Paște, după „modelul” lui Isus care a petrecut 40 de zile în deșert - ca să nu mai vorbim de alte perioade semnificative de 40 de zile sau 40 de ani, potrivit tradiției creștine, cum ar fi potopul care a durat 40 de zile și 40 de nopți, șederea de 40 de ani a poporului Israel în deșert și cele 40 de zile în care Moise a postit pe Muntele Sinai sau Ilie pe Muntele Horeb.
În perioada Sărbătorilor Pascale, creștinii ortodocși își întâmpină rudele, prietenii și vecinii cu binecunoscuta urare: „Hristos a Înviat!”, urmată de răspunsul „Adevărat a Înviat!”.
Ştiri video recomandate
