Precizările oficialului vin după ce o ambulanță a fost atacată, sâmbătă seara, în comuna Recea-Cristur din județul Cluj, după viralizarea unor imagini false cu presupuse "ambulanțe negre", pe TikTok. Trei tineri au fost reținuți, după ce au lovit mașina de salvare cu topoare și pietre.
„Așa cum a spus și dumneavoastră, nu este prima dată când apar astfel de mesaje în spațiul public. Tocmai de aceea, structurile Ministerului Afacerilor Interne derulează permanent campanii de informare în spațiul public care vizează această dezinformare care este făcută pe rețelele de socializare.
Atragem atenția în mod deosebit asupra pericolului reprezentat de răspândirea în spațiul public și pe platformele de socializare a unor informații false referitoare la activitatea ambulanțelor și a serviciilor de urgență.
Aș dori să precizez foarte clar că nu au existat niciodată în România situații în care o ambulanță cu oameni în ea să meargă și să ia copiii de pe stradă, așa cum fals se spune în spațiul public.
Tocmai de aceea, atragem atenția persoanelor să nu creeze astfel de informații false și tocmai de aceea, cum spuneam și mai devreme, derulăm astfel de activități în spațiul public pentru ca oamenii să conștientizeze acest lucru.
Dacă revenim la cazul de la Cluj, acolo este un dosar penal întocmit și continuăm cercetările în cadrul dosarului penal pentru a stabili toate detaliile în care s-a produs acel incident. Însă aș dori să subliniez faptul că, în acest caz, trei persoane au fost reținute de către polițiști și de către procurori în cadrul acestui dosar penal, după audierea lor, după conducerea sediului poliției și după administrarea probatoriului.
Inclusiv la această oră sunt mai multe persoane la sediul Poliției din Cluj, acolo unde sunt audiate, pentru a se stabili implicarea lor în această cauză și, bineînțeles, pentru a fi dispuse măsuri în consecință, sub coordonarea unității de parchet.
Dosarul penal este întocmit de către polițiști, din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. Așadar, vorbim de infracțiuni grave, mai ales că vorbim de atacarea unei ambulanțe care se afla în acel loc pentru a acorda sprijinul unei persoane care avea această nevoie”, a explicat Georgian Drăgan, la Antena 3 CNN.
Ce riscă cei care răspândesc informații false
Totodată, purtătorul de cuvânt al Poliției Române a explicat că, în funcție de fapta comisă, răspândirea unor informații false poate reprezenta infracțiune sau contravenție.
„Atunci când vorbim de informații false vehiculate pe rețelele de socializare, în funcție de fapta săvârșită, putem să vorbim despre o infracțiune prevăzută de Codul penal sau putem să vorbim despre o faptă contravențională. Tocmai de aceea, inclusiv în cazul de la Cluj, ancheta continuă pentru a se stabili foarte clar de unde a pornit acest conflict, de unde au avut persoanele respective aceste informații și dacă s-au lăsat influențate sau nu din spațiul public cu aceste ambulanțe.
Potrivit primelor informații, informații preliminare disponibile la acest moment, bineînțeles că urmează ca ancheta să stabilească foarte clar incidentul produs la Recea-Cristur a fost influențat de anumite informații false și zvonuri care circulă în mediul online cu privire la presupuse ambulanțe negre sau ambulanțe care fură copii.
Tocmai de aceea, cum spuneam și mai devreme, se continuă această anchetă sub coordonarea Parchetului, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor și, bineînțeles, pentru depistarea persoanelor implicate”, a mai explicat acesta.
Întrebat ce riscă persoanele care sunt depistate că lansează astfel de zvonuri în online, purtătorul de cuvânt al Poliției Române a răspuns că:
„Dacă se va stabili că a fost săvârșită o infracțiune de diseminare comunicarea de informații false, se va întocmi dosar penal în acest sens. Dacă nu se va stabili că a fost săvârșită o infracțiune și acele share-uri nu au deținut informații care să afecteze siguranța națională, cu siguranță vor fi dispuse alte măsuri de competență.
Dar este foarte important acest lucru, ca toți oamenii să conștientizeze că aceste informații vehiculate în spațiul public sunt false, să verifice informațiile doar din surse oficiale. Tocmai de aceea o să continuăm aceste campanii de informare a oamenilor pentru a verifica informațiile disponibile pe rețele de socializare și pentru a nu le distribui decât atunci când sunt sigure că acele informații sunt reale și nu sunt false, așa cum s-a întâmplat în cazul de față”, a spus acesta.
El a mai precizat însă că, potrivit legislației în vigoare, pentru ca transmiterea unor informații false să constituie infracțiune este necesar ca acestea să aducă atingere siguranței naționale. În celelalte situații pot fi dispuse alte măsuri, în funcție de caz.
„Da, pentru a putea fi infracțiune, conform cadrului legislativ incident astăzi, acele informații false care sunt comunicate în spațiul public trebuie să aducă atingere siguranței naționale. Aceasta este o condiție obligatorie ca fapta respectivă să reprezinte infracțiune. Tocmai de aceea, oricând este binevenită o analiză a cadrului legal incident pentru a fi pus în acord cu ceea ce se întâmplă în special în zona rețelelor de socializare”, a mai declarat acesta.
De asemenea, întrebat ce riscă cei care se folosesc de identitatea cuiva și se ascund în spatele imaginilor furate de la persoane publice, acesta a răspuns că:
„Acolo vorbim deja de alte fapte. Știu la ce faceți dvs referire.
Vorbim de acele infracțiuni cibernetice, cum spuneam și mai devreme acolo, dar reprezintă infracțiune, pentru că atunci când se folosesc de astfel de imagini și solicită sume de bani diferitor persoane, săvârșesc infracțiunea de înșelăciune în primul rând.
De asemenea, mai avem și metodele clasice pe care le-am tot promovat în spațiul public, tocmai pentru a fi aduse la cunoștința opiniei publice, respectiv de spoofing, atunci când infractorii se dau a fi de la poliție, de la bănci, de la unități bancare, de la BNR, păcălesc oamenii pentru a transfera anumite sume de bani, se ascund în spatele acestor identități și ulterior se folosesc de acele sume de bani.
În acele situații au fost numite dosare de cercetare penală. Avem mai mulți autori deja prinși, reținuți și arestați, deferiți justiției și prejudicii recuperate, bineînțeles. Continuăm toate aceste activități investigative pentru depistarea tuturor persoanelor care săvârșesc infracțiuni în mediul online”, a mai explicat Georgian Drăgan, purtător de cuvânt Poliția Română.
Sâmbătă seara, o ambulanţă a fost atacată cu bâte, topoare şi pietre în comuna Recea Cristur, din judeţul Cluj, după ce mai multe persoane au crezut dezinformările şi fake news apărute pe TikTok, conform cărora echipajul ar "fura copii". Medicii fuseseră chemaţi pentru un pacient bolnav, dar intervenţia medicilor s-a transformat într-un atac violent la adresa lor.
IPJ Cluj a anunţat că a reţinut trei persoane în acest caz, fiind vorba de tineri cu vârste de 18, 22 şi 24 de ani.