În unele dosare s-au dat deja sentinţe, iar în altele inculpații au încheiat un acord de recunoaștere cu procurorii anticorupție.
Întrebat de aceste demersuri, Avocatul Daniel Ionaşcu, preşedintele executiv al PUSL a explicat:
"Aceasta înseamnă că infracțiunea respectivă este posibil să ajungă în negociere cu procurorul, în așa fel încât nu este un pericol eminamente grav pentru societate. Și atunci, sigur că, eu printr-o recunoaștere, eu cel din dosar în raport cu procurorul pot să ajungă la un acord prin care, iată, recunosc că e așa nu mai trebuie făcute lucrări în dosar și primesc atât și se negociază efectiv ce anume se primește ca sancțiune
Sigur că aceasta este o practică pe care eu cel puțin o acuz, o acuz acum se practica acum.
Pe de altă parte, acuz articolul care presupune ca un om condamnat bunăoară, dacă vine cu cineva, indiferent că e corect sau nu e corectă plângerea, denunțul, reclamația împotriva cuiva să i se reducă 1 / 3 din pedeapsă. Cred că este eminamente nelegal și categoric este în afara normelor de drept.
De ce spun aceste lucruri? Pentru că omul trebuie să fie judecat pentru faptele lui și nu să fie instigat la a fi un turnător?
Pe de altă parte, o instituție a statului, indiferent care este ea și care promovează efectiv în orice mod această turnătorie a omului împotriva omului, în mod evident, nu mai are cadrul demnității care ar trebui să o consacre.
În ceea ce privește dosarul pandemiei 1,2,93, mă interesează ce anume dosare sunt acolo, pentru că dacă vom vedea de pildă, un dosar penal întocmit pe numele unei doamne care a ieșit pentru că a ieșit pentru că i-a ieșit porcul din curte și îl aducea înapoi și atunci face un acord de recunoaștere și e unul dintre acelea sau 50 sunt de această factură în mod evident, mă interesează dacă aceste tunuri sunt cuprinse între aceste dosare care sunt examinate de către procurori.
Dar, apare o problemă. Atunci când au fost foarte multe abuzuri din partea statului, iată mă gândesc la unul acum 4,7 milioane de euro pentru ceea ce însemna bani pierduți de la Uniunea Europeană care trebuiau dați României pentru testare și nu pentru tot ce a însemnat circul acela cu excizarea omului de parcă ar fi fost condamnat în contextul în care nimeni nu avea dreptul să facă. Aceste dosare unde sunt?
De ce spun treaba aceasta? Pentru că dosarele acestea totuși vin din sfera actanților politici, unde marile tunuri de orice fel, marile greșeli, marile încălcări s-au făcut în sfera aceasta această societate.
Codul Penal are tot ceea ce trebuie pentru ambele categorii, dacă e cu intenție clară pentru intenție, dacă pentru neglijență, pentru neglijență, dacă e din culpă, e din culpă. Important e să existe. N-am auzit în schimb să existe.
Ceea ce înseamnă că noi avem o problemă în țara noastră cu raportul dintre Actul de Justiție și dreptate efectivă.
Ceea ce să știți că nu va eradica niciodată, dar niciodată cu toate instituțiile juridice pedepsele posibile flagelul acesta a criminalității și infracționalității de orice fel.
Atenție, prin lege nu se înțelege crima, adică actul de ucidere, ci pur și simplu mentalitatea de a dribla pe orice poartă posibilă legea în așa fel încât a găsi un context favorabil pentru a face tot felul de lucruri, pentru că e.
La noi unii se mai descurcă, există oameni descurcăreți. De ce spun treaba aceasta? Pentru că un act de justiție care nu face dreptate sau o face incomplet în mod evident nu este un act de justiție, ci este un produs instituțional pe care cineva îl face în contextul în care justifică că își ia banii și salariu", a explicat avocatul Daniel Ionaşcu în emisiunea News Magazine de la Antena 3.
