×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

EU Policies: În spatele aparentului succes al luptei anti-corupție din România

18 Apr 2019   •   13:59
EU Policies: În spatele aparentului succes al luptei anti-corupție din România 16

Uniunea Europeană mizează puternic ca Bucureștiul să renunțe la opoziția privind numirea Laurei Codruței Kovesi ca șef al Parchetului European. Kovesi, fostul șef al DNA, a câștigat laude la Bruxelles pentru „reputația de temut“, pe care și-a construit-o ca șef al DNA. Concentrându-se exclusiv pe teancul de condamnări reușite ale lui Kovesi, Uniunea Europeană ignoră efectele represiunii sale la adresa statului de drept, se arată într-o analiză publicată pe Eu Politicies.com.

Într-adevăr, la suprafață, DNA a fost extrem de eficient în lupta împotriva corupției: în 2015, de exemplu, Direcția a trecut în bilanțul ei condamnarea unui prim-ministru, a cinci miniștri, a 16 membri ai Camerei Deputaților, a cinci senatori, a 97 primari sau viceprimari, a 15 președinți sau vicepreședinți ai consiliilor județene și a 32 de directori ai companiilor de stat. Rata de condamnări a fost în acel an de 90%.

Coerciția și "presiunea"

Cu toate acestea, rata de condamnare este atât de ridicată încât ridică anumite întrebări cu privire la metodele pe care DNA le-a folosit pentru a obține astfel de rezultate impresionante la prima vedere. O statistica tulburatoare este numărul enorm de dosare deschise de DNA: pe parcursul a patru ani ai mandatului lui Kovesi, DNA a început 3.420 de anchete împotriva judecătorilor și procurorilor, adică peste jumătate dintre magistrații din țară! Puține dintre aceste cazuri, cu toate acestea, de fapt, au ajuns la proces, ceea ce sugerează că multe dosare ar fi fost făcute pentru a-i constrânge pe cei incriminați să depună mărturie împotriva unor "pești mai mari", mai ales ținând cont că 70% din investigații au inițiate intern, nu ca urmare a vreunei plângeri externe.

DNA și-a extins, de asemenea, atribuțiile dincolo de corupție, pentru a merge după politicieni pentru orice, de la conducere fără permis la fraudă. Această extindere și stilul agresiv au dat naștere la speculații că DNA ar putea fi folosit în scopuri politice, mai ales după ce a apărut o înregistrare audio cu Kovesi care le cerea subordonaților ei de a „pune presiune“ asupra guvernului român aparent ca razbunare pentru incercarile sale de a-i reduce autoritatea.

Unii dintre cei investigați de DNA au susținut că sunt persecutați pentru exact astfel de motive politice. Trezorierul PSD, Mircea Drăghici, de exemplu, a răspuns la acuzațiile de deturnare de fonduri și abuz de fonduri de partid, susținând că acestea sunt legate de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European și adăugănd că Autoritatea Electorală Permanentă, nu DNA, ar trebui să se uite în astfel de chestiuni.

Urmele Securității

Unii observatori au făcut, de asemenea, paralele cu Securitatea brutală din perioada comunistă a țării, în urma dezvăluirilor că DNA a semnat protocoale „secrete“ cu SRI - protocoale care ulterior au fost declarate ilegale de către Curtea Constituțioanlă. Ca răspuns, unii politicieni români, cum ar fi eurodeputatul Monica Macovei, au susținut că legăturile strânse ale DNA cu serviciile de informații nu sunt neobișnuite și că „Securitatea a apus demult“.

Este puțin probabil, totuși, influența poliției secretă să fi fost eradicată: spre deosebire de Germania de Est și Cehoslovacia, care au forțat agenții din era comunistă să se retragă, ca parte a tranziției acestor țări spre democrație, România a permis ofițerilor fostei Securitãti să-și mențină un punct de sprijin în agențiile de informații și sistemul de justiție. Germina Nagâț, membră a Consiliului Național privind Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), găsește adesea dovezi că actuali judecători și politicieni de rang înalt aveau legături cu Securitatea.

Doar săptămâna trecută, de exemplu, Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a fost forțat să nege că ar fi fost ofițer de securitate, după ce presa ar fi scris că a colaborat cu poliția secretă și doi foști deținuți politici au afirmat că Lazăr în mod repetat a respins eliberarea lor din închisoare. Ca răspuns la acuzații, CNSAS a ordonat o nouă anchetă în trecutul lui Lazăr.

Posibilitatea ca foștii oficiali ai Securității să-și fi păstrat influența în serviciile de informații din România aruncă o umbră asupra colaborării lor cu procurorii DNA. Judecători și avocați deopotrivă au subliniat implicațiile problematice ale acțiunilor DNA mână în mână cu SRI: Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor, a remarcat faptul că protocolul „încalcă normele constituționale și internaționale în ceea ce privește statul de drept, democrația, separarea puterilor, independența judiciară și respectarea drepturilor omului", în timp ce un avocat din București a subliniat:"Este nuclear. Vă puteți imagina câte cazuri au fost efectuate sub aceste protocoale și câte persoane ar putea fi întemnițate ca urmare a faptului că sunt vizate în cadrul acestor protocoale?".

Aceste aranjamente supărătoare sunt însoțite de rapoarte îngrijorătoare privind metodele DNA. Direcția s-a bazat, în tandem cu SRI, pe un arsenal de tactici discutabile, inclusiv interceptări neconstituționale ale convorbirilor telefonice, falsificarea probelor, targetarea membrilor familiilor suspecților și intimidarea judecătorilor. De exemplu, înregistrările scurse în ianuarie au arătat procurori DNA care amenință să deschidă dosare împotriva judecătorilor în cazul în care aceștia nu cooperează; alți judecători au raportat că au fost amenințați.

Cercetători, cum ar fi Martin Mendelski, de la Institutul Max Planck, au estimat că aceste nereguli contaminează procedurii judiciare din România de la numărul neobișnuit de mare de mandate naționale de securitate și de interceptare acordate, la perioade prelungite de arest preventiv, la procese televizate în cătușe care pot încălca prezumția de nevinovăție darși și Carta europeană a drepturilor omului.

Lupta anti-corupție trebuie să respecte statul de drept

Kovesi a ridicat din umeri în mod constant în afara acestor preocupări cu privire la modul în care DNA își desfășoară misiunea, acuzând un efort din partea unor politicieni corupți pentru a limita eficiența investigațiilor Direcției. Stilul zelor al DNA de a face dosare a atras de asemenea laude de la factorii de decizie politică de la Bruxelles, care au caracterizat registrul gros de verdicte de vinovăție ca pe „ impuls impresionant“.

Pe de o parte, instituțiile europene îmbrățișează cruciada anti-corupție a DNA ca fiind de înțeles, având problema semnificativă pe care corupția o reprezintă pentru România. Potrivit Transparency International, România este încă al patrulea membru al UE cel mai corupt. Țara rămâne sub supraveghere specială, prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), în parte, deoarece Bucureștiul nu a făcut progrese suficiente în lupta împotriva corupției, înainte ca DNA să fie înființat.

Faptul că eradicarea corupției în România este o sarcină fermă, totuși, nu ar trebui să dea un cec în alb autorităților pentru a investiga și urmări prin orice mijloace necesare. Bruxelles ar trebui să lucreze împreună cu Bucureștiul pentru a dezvolta un sistem durabil pentru eradicarea corupției, fără a încălca drepturile cetățenilor sau fără a fi deschis presiunilor politice.

credite ipotecare VreauCredit.ro

Biletul Zilei
Ponturi Pariuri
Case de Pariuri
sati