Momentul a fost rememorat, pe pasa cu Sinteza Zilei, și de Mircea Badea care a povestit cum a trăit alături de tatăl său momentele fenomenale din finalul partidei care a avut loc pe 7 mai 1986.
"Îmi aduc aminte că m-am uitat cu tata la finala Cupei. Îmi aduc aminte tot. Îți dai seama, 11 metri, eram în picioare, eram într-o frenezie. Îți dai seama, din Balta Albă, Sălăjan, ne uitam noi la meci. Nici nu mai știu dacă aveam televizor color atunci (...) Nu, nu aveam. Și toată lumea urla. Și am ieșit cu tata pe balcon, iar lui îi venea să plângă. Îi tremura vocea, ceea ce nu prea i se întâmplă practic deloc", și-a amintit Mircea Badea.
Realizatorul "În gura presei" a povestit că după acel moment a încercat să-l imite pe Helmut Duckadam și atunci când era portar purta mănuși precum eroul de la Sevilla, doar că era vorba despre niște mănuși de iarnă.
"Eu de obicei în portă stăteam - aveam două picioare stângi dintre care unul lipsă, cum s-ar zice. Aveam de la mamaie mănuși de iarnă și cu alea mergeam. Îți dai seama, în toiul verii eu eram cu mănuși din piele, mă simțeam ca Duckadam", a povestit amuzat Mircea Badea
