România devine parte dintr-o comunitate restrânsă a țărilor care privesc excelența ca pe un proces care poate fi înțeles și susținut prin știință. Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, împreună cu Institutul BrainMap, a lansat studiul "Tiparul neurocognitiv al excelenței românești", o cercetare fără precedent în Europa Centrală și de Est. Proiectul urmărește să analizeze, cu ajutorul tehnologiei qEEG, modul în care gândesc, reacționează și procesează informația tinerii cu potențial ridicat.
În lume, doar câteva țări au mers atât de departe în explorarea științifică a performanței. În Statele Unite, Johns Hopkins University a creat Center for Talented Youth, primul laborator educațional care analizează profilurile cognitive ale copiilor excepționali. Programul american a inspirat mai multe inițiative globale, însă accentul său rămâne pe inteligența academică, pe testare standardizată și pe măsurarea abilităților logice. În ultimii ani, cercetătorii de la Harvard și Yale au început să combine aceste metode cu date din neuroștiință, demonstrând că succesul pe termen lung nu depinde doar de IQ, ci și de reglarea emoțională și adaptarea la stres.
Europa a mers pe un drum paralel, dar la fel de interesant. În Olanda, Erasmus University Rotterdam și Leiden University conduc proiecte care investighează relația dintre performanță și presiunea educațională. Studiile arată că elevii cu rezultate înalte au o activitate cerebrală diferită în zonele legate de autocontrol și memorie de lucru, dar și o vulnerabilitate mai mare la anxietate. Israelul, prin Israel Center for Excellence through Education, a dus ideea mai departe: a conectat școlile cu laboratoarele de neuroștiință, creând programe educaționale bazate pe date reale despre felul în care tinerii învață și reacționează la stimuli cognitivi.
În Asia, Coreea de Sud a investit în cercetare aplicată la Korea Advanced Institute of Science and Technology (KAIST), unde tinerii sunt monitorizați pentru a înțelege cum poate fi stimulată neuroplasticitatea (capacitatea creierului de a se adapta și reorganiza). Datele colectate sunt folosite pentru dezvoltarea unor metode de învățare accelerată, în special pentru elevii din liceele tehnice și universitățile de inginerie.
În acest context global, studiul lansat în România reprezintă o premieră și include tineri care excelează în artă, știință, tehnologie, sport sau leadership. Analiza lor combină evaluarea psihologică cu măsurarea directă a activității creierului prin qEEG, o metodă neinvazivă care oferă informații despre conexiunile neuronale, atenție, memorie și gestionarea emoțiilor.
Importanța acestui demers depășește granițele cercetării. România, o țară unde performanța școlară este adesea privită doar prin prisma notelor sau a concursurilor, își construiește acum o bază științifică pentru a înțelege și sprijini potențialul uman. Rezultatele studiului pot fi folosite în educație, consiliere vocațională sau chiar în definirea unor politici publice dedicate tinerilor cu rezultate excepționale.
Prin parteneriatul dintre Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și Institutul BrainMap, cercetarea românească face un pas real către o zonă în care doar câteva națiuni au ajuns până acum: neuroștiința excelenței. Dacă SUA, Olanda, Israel și Coreea de Sud au demonstrat că potențialul se poate măsura, România aduce în plus o perspectivă integrativă, una care leagă performanța de echilibru emoțional și motivație.
Ştiri video recomandate
