Potrivit documentului, beizadeaua drogată este de acord cu toate faptele de care este acuzată de către anchetatori. Este vorba despre un document care, practic, îi reduce o parte semnificativă din pedeapsă lui Vlad Pascu.
Prin semnarea acestui document, respectiv recunoașterea faptelor, Vlad Pascu își asumă tot ceea ce au scris procurorii de la Mangalia în rechizitoriu și, de asemenea, solicită ca judecata să se desfășoare doar în baza probelor adunate de procurori și a înscrisurilor depuse pe timpul urmăririi penale de către părțile din dosar.
Procurorii nu au cerut schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor, așa cum au solicitat părțile din acest dosar, respectiv victimele și părinții celor doi tineri uciși.
Astfel, practic, Vlad Pascu ar putea să obțină o pedeapsă destul de mică, lucru care îi revoltă, evident, pe părinții celor doi tineri uciși în accidentul de la 2 Mai, având în vedere că ei au solicitat de mai multe ori schimbarea încadrării juridice și, implicit, ca Vlad Pascu să obțină o pedeapsă mai mare.
"Recunosc, în mod expres şi în totalitate, faptele reţinute în sarcina mea", spune Vlad Pascu, potrivit libertatea.ro.
Această hârtie, depusă la dosarul de la Judecătoria Mangalia, îi reduce cu o treime limitele pedepselor pe care le-ar putea primi Pascu, acuzat de uciderea a doi tineri, într-un accident de circulaţie.
În noaptea de 19 august anul trecut, Vlad Pascu a urcat drogat la volanul unui Mercedes decapotabil şi, conducând cu peste 100 km/h, a intrat cu maşina într-un grup de tineri care mergeau pe jos, dinspre Vama Veche în 2 Mai.
În urma impactului, trei tineri au fost răniţi, iar doi au murit pe loc. Roberta Dragomir avea 20 de ani, iar Sebastian Olariu, 21 de ani. Ambii erau studenţi la Facultatea de Geografie din Bucureşti.
Codul de Procedură Penală prevede faptul că recunoaşterea faptelor poate fi făcută în sala de judecată, prin ascultarea inculpatului de către instanţă, dar și printr-un înscris autentic, aşa cum s-a procedat în cazul lui Vlad Pascu.
Declaraţia lui, de recunoaştere a faptelor, e autentificată de un birou notarial din Medgidia, localitate aflată în apropiere de Penitenciarul Poarta Albă, unde Pascu e în arest preventiv.
Între timp, peste aproape două săptămâni, Vlad Pascu se va prezenta pentru prima oară în sala de judecată.
Acolo își va susține, probabil, ultimul cuvânt, pentru că este posibil ca acela să fie și ultimul termen de judecată, iar judecătoarea controversată Ancuța Popoviciu să rămână în pronunțare privind fondul cauzei.
Vlad Pascu recunoaşte, dar nu spune nimic despre regrete
Recunoaşterea propriu-zisă a faptelor ocupă trei rânduri din declaraţie: "Subsemnatul, Pascu Matei-Vlad (…) declar în condiţiile art. 375 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, că recunosc, în mod expres şi în totalitate faptele reţinute în sarcina mea, aşa cum sunt ele prezentate şi descrise în cuprinsul actului de sesizare al instanţei".
Mai departe, în aceeaşi declaraţie, Pascu cere, ca urmare a recunoaşterii faptelor, "ca judecata în dosarul 4989/254/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Mangalia să aibă loc în condiţiile prevăzute de art. 374 alin. (4) din Codul de Procedură Penală, doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care nu le contest, şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi de persoanele vătămate".
Deşi legea nu impune asta, inculpaţii care-şi recunosc faptele declară, în majoritatea cazurilor, şi că le pare rău pentru ce au făcut.
Se numeşte "atitudine procesuală de regret", iar ea contează în stabilirea cuantumului pedepsei, căci recunoaşterea faptelor care "izvorăşte dintr-un regret autentic prezice un risc redus de recidivă", subliniază judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Vlad Pascu nu a spus că regretă ce a făcut, nici în declaraţia de recunoaştere a faptelor, dar nici în rarele ocazii în care i s-a dat cuvântul, la proces.
Pentru că și-a recunoscut toate faptele, în cazul în care va fi condamnat, el va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă pentru fiecare infracţiune.
