Președintele ICCJ: Aviz pozitiv pentru grațiere în CSM

de M.Z.    |    28 Feb 2017   •   18:40
Președintele ICCJ: Aviz pozitiv pentru grațiere în CSM

Proiectul privind grațierea a primit aviz pozitiv, marți, în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a declarat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tercea.

În urmă cu o lună, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ, cu majoritate de voturi, proiectele de OUG privind grațierea și modificarea Codurilor penale.

"Proiectul a fost avizat de către CSM cu observaţiile respective. (...) Vizează corelarea cu nişte dispoziţii ale Codului penal privind regimul sancţionatoriu. De asemenea, vizau împrejurarea de a se avea în vedere că şi minorii sunt supuşi unor măsuri educative şi trebuie avute în vedere şi acest tip de sancţiuni. De asemenea, diminuarea limitelor de pedeapsă", a precizat și președintele CSM, Mariana Ghena. 

Este vorba despre proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare şi proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse. 

Direcţia legislaţie, documentare şi contencios a emis un punct de vedere în care apreciază că graţierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani inclusiv este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială. 

"Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-şi îndeplini funcţiile şi scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială", se arată în documentul postat pe site-ul CSM vineri. 

Autorii analizei consideră că se impune reanalizarea limitei de pedeapsă, pentru a se evita situaţiile în care, prin punerea în libertate a unor persoane care au săvârşit fapte penale deosebit de grave, se creează pericol pentru ordinea şi siguranţa publică. 

"Subliniem şi faptul că, faţă de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal, pedepsele aplicate în temeiul acestuia pot fi mai mici faţă de cele aplicate în baza Codului penal din 1968 pentru fapte de gravitate similară, iar aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare cu executare pentru un infractor 'primar' este consecinţa săvârşirii unei fapte grave", se mai menţionează în document. 

Referitor la graţierea parţială, specialiştii CSM apreciază că ar trebui să se precizeze cu claritate în textul de lege că se adresează persoanelor cu pedepse de peste 5 ani de închisoare, deoarece pentru cele mai mici s-ar aplica oricum graţierea în întregime. 

O altă observaţie se referă la incidenţa măsurii graţierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat. 

"Proiectul de lege nu cuprinde nicio dispoziţie referitoare la efectele graţierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat sau sub supraveghere. Or, în temeiul Codului penal anterior, graţierea producea efecte şi cu privire la pedeapsa a cărei executare era suspendată condiţionat. (...) Lipsa oricărei dispoziţii în cuprinsul actului normativ privind incidenţa graţierii asupra pedepselor a căror executare a fost suspendată condiţionat sau sub supraveghere este de natură să genereze situaţii profund discriminatorii, soluţia adoptată cu privire la aceste categorii de pedepse fiind diferită în funcţie de temeiul aplicării lor (vechiul sau noul Cod penal), deşi nu există o justificare obiectivă rezonabilă pentru o asemenea măsură", se mai arată în punctul de vedere. 

Se propune şi schimbarea titlului proiectului de act normativ din "Lege pentru graţierea unor pedepse" în "Lege pentru graţierea unor pedepse şi măsuri educative privative de libertate", în condiţiile în care se propune nu doar graţierea unor pedepse, ci şi înlăturarea unei alte sancţiuni de drept penal, şi anume măsurile educative privative de libertate cu o durată de maxim 5 ani. 

Sursă: Agerpres
x close