Mii de oameni au protestat miercuri seară în București și Cluj, după difuzarea documentarului Recorder în care apar acuzaţii că sistemul de justiţie este subjugat. Președintele Nicuşor Dan a scris pe Facebook că aceste cazuri trebuie investigate, iar persoanele vinovate trebuie pedepsite. Preşedintele mai adaugă că îi invită pe toți magistrații să îi scrie despre aceste problemele sesizate în documentar. Premierul Ilie Bolojan a spus că va analiza situaţia împreună cu echipa sa de consilieri de la Guvern şi că va discuta şi cu asociaţiile de magistraţi. La rândul său, ministrul Justiţiei spune că trebuie făcute investigaţi, iar cei vinovaţi sancţionaţi. De la ora 12.00, conducerea Curţii de Apel va susţine, în premieră, o conferinţă de presă după apariţia documentarului.
Recorder a realizat, sub titlul ”Justiţie capturată”, un documentar referitor la starea justiţiei din România, despre care afirmă că încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni.
În documentar Recorder apar mai mulţi procurori şi judecători, unii cu identitatea protejată, care dezvăluie modul în care conducerea Curţii de Apel Bucureşti schimba în mod curent judecătorii din completuri pentru a obţine decizii favorabile unor persoane acuzate de corupţie. Printre dosarele analizate sunt cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci şi Puiu Popoviciu.
Nicușor Dan: Invit toţi magistraţii să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină
”Am văzut cap-coadă documentarul Recorder despre justiţie. Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, şi să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiţie. În primul rând, felicitări realizatorilor, care aduc în dezbaterea publică, într-un mod accesibil publicului, probleme importante. În al doilea rând, nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupţie s-a redus dramatic are influenţă politică. Numirile procurorilor-şefi au fost politice. Societatea vorbeşte de mult de probleme în justiţie fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiţiei, voinţă de a intra cu adevărat în ele”, arată preşedintele Nicuşor Dan, într-o postare pe Facebook.
Şeful statului spune că ”soluţia la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiţie”.
”Cazurile prezentate trebuie investigate şi trebuie investigată mai ales recurenţa acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiţie, şi pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă şi fapte, care sunt clare, dar şi opinii, care trebuie probate. Cine strânge probele şi cine face sesizările? De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiţie, deşi se vorbeşte de lucrurile astea de mult timp? Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiţie pe faptele de care vorbim? Câte acţiuni în justiţie s-au făcut pe faptele de care vorbim? De ce sunt doar trei magistraţi în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii? De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curţi?”, mai afirmă Nicuşor Dan.
Preşedintele aminteşte că a început să lucreze la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiţie.
”Discutăm cu magistraţi. Îi invit pe toţi magistraţii să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină şi îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit. Dar trebuie şi o asumare în interiorul profesiei. Sunt convins că marea majoritate a magistraţilor sunt oameni serioşi, de bună-credinţă. E responsabilitatea lor, dincolo de dosarele curente, să se implice în rezolvarea problemelor profesiei lor. Şi îi asigur, la rândul meu, de implicare şi bună-credinţă pentru a aduce justiţia acolo unde şi-o doresc românii”, mai spune şeful statului.
Bolojan, după ancheta Recorder privind justiţia: Am văzut emoţia puternică pe care a generat-o
Premierul Ilie Bolojan a declarat în emisiunea Friendly Fire cu Moise şi Vlad că nu a apucat să urmărească documentarul Recorder. ”Am primit informaţii legate de acest documentar, am văzut emoţia puternică pe care a creat-o şi în seara asta, după ce-mi termin toate activităţile, o să mă uit. (..) Dar am văzut emoţia puternică pe care a generat-o”, a arătat Bolojan.
Premierul a subliniat, despre sistemul de justiţie, că ”vedem care este încrederea în lumea politică, în instituţii, în personalităţile politice, în direcţia în care se mişcă România, şi asta ţine de aprecierea noastră a celor din politică, dar vedem şi toate datele statistice legate de încrederea în justiţie şi constatăm că şi aceasta este foarte jos”.
”Oamenii pur şi simplu nu au încredere nici în sistemul de justiţie. De unde vin aceste percepţii? Pe de o parte, dintr-un sentiment de inechitate, de percepere a faptului că noi nu oferim serviciile pe care le aşteaptă cetăţenii şi justiţia oferă un serviciu public. (..) În al doilea rând, un sentiment de percepţie de nedreptăţi, pe care îl văd oamenii, şi imaginaţi-vă că atunci când văd că în lumea politică cineva are o salarizare enormă la o companie, dar compania este cu pierdere enorme, nu se întâmplă nimic acolo, vă puteţi imagina ce sentiment de nedreptate este. În justiţie, când se prescriu anumite situaţii de care au apărut informaţii indubitabile, că sunt probleme serioase şi după care apare prescrierea sau sunt sentinţe care sunt date contradictoriu, percepţia de nedreptate este foarte puternică”, a arătat şeful Executivului.
”Ceea ce vă pot asigura că voi studia ceea ce apare acolo, voi face o analiză cu echipa de consilieri care sunt specializaţi pe juridic, cu cei din Ministerul Justiţiei, voi încerca un dialog, deşi vă daţi seama că în această perioadă nu este o situaţie comodă şi datorită propunerii Guvernului, cu asociaţiile de magistraţi, pentru că, dacă au fost foarte uniţi şi foarte vocali în ceea ce priveşte drepturile salariale, pensionarea şi aşa mai departe, cred că ar fi cel puţin necesar să fie măcar la fel de determinaţi şi de a ataca aceste probleme din interior, în aşa fel încât serviciile pe care le oferă Justiţia, sentinţe drepte, corecte, rapide, unitare pe toată ţara să fie mult mai bune, şi în acelaşi timp să corecteze lucrurile din interior”, a completat Bolojan.
Bolojan a mai spus că, pentru situaţia României, pentru situaţia sistemului de justiţie, pentru starea de lucru dintr-o localitate, toţi cei care ocupă funcţii de răspundere, că e premier, ministru Justiţiei pentru anumit domeniu, primarul unei localităţi, au o răspundere mai mare sau mai mică pentru modul în care au evoluat lucrurile.
”Niciun om care a fost pe funcţie publică nu se poate deroba de o anumită răspundere. Acesta este adevărul. Şi toţi miniştrii Justiţiei, inclusiv domnul Predoiu, cei care au fost înaintea lui, cei care sunt acum, au o răspundere în limita instrumentelor pe care le au şi a posibilităţilor pe care le au, pentru a corecta lucrurile negative care s-au acumulat”, a explicat Ilie Bolojan.
USR cere demiterea şefului DNA, după documentarul Recorder
Preşedintele USR, Dominic Fritz, îi cere ministrului Justiţiei să-l demită pe şeful DNA, Marius Voineag, în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder, solicitând, totodată, ca Ministerul Justiţiei să facă „urgent” un audit „independent„ pe repartizarea aleatorie a dosarelor Justiţiei. „Revolta născută de documentarul Recorder trebuie să ajungă în Parlament şi să dărâme sistemul piramidal de control al magistraţilor şi al dosarelor. Toate promovările în justiţie trebuie făcute prin concurs, nu prin pilăreală ca acum. Competenţa pe corupţie în justiţie înapoi la DNA!”, afirmă liderul USR.
Liderul USR explică de ce, în opinia sa, a fost făcut acest „târg”. El susţine că lupta anticorupţie „le ameninţa libertatea şi averile furate”.
„Voiau să termine cu lupta anticorupţie, care le ameninţa libertatea şi averile furate. Şi au reuşit. Prescrierile şi achitările vin pe bandă rulantă, prejudiciile de zeci de milioane de euro se şterg. Ştim cine a permis trocul: Klaus Iohannis. Ştim cine l-a legitimat prin vot: parlamentarii din PSD şi PNL. Şi ştim şi cine sunt executanţii, din ambele tabere. USR s-a opus, încă de la început. Stelian Ion, ministrul USR al Justiţiei, a fost demis atunci pentru că nu era dispus să ducă mai departe opera de distrugere a independenţei Justiţiei începută de Liviu Dragnea. USR a fost scos atunci de la guvernare şi s-au găsit alţii mai cooperanţi”, explică Fritz.
De asemenea, Fritz spune că Ministerul Justiţiei „trebuie să facă urgent un audit independent pe repartizarea aleatorie a dosarelor”, iar toate promovările în justiţie să fie „făcute prin concurs, nu prin pilăreală ca acum”.
Încă de miercuri după-amiază, USR l-a chemat în Parlament, la Ora Guvernului, pe Radu Marinescu, ministrul Justiţiei, în contextul materialului Recorder
Ministrul Justiţiei: Mass-media are libertatea de a expune puncte de vedere, însă luarea de măsuri trebuie făcută instituţional, obiectiv
„Este o investigaţie jurnalistică, n-am reuşit să o parcurg în integralitate”, a declarat la Digi24 ministrul PSD al Justiţiei.
Radu Marinescu a fost întrebat cum comentează tergiversarea unor dosare, cazurile unor magistraţi mutaţi în instanţe care au dus astfel la tergiversarea unor anchete.
„În ceea ce priveşte durata de desfăşurare a proceselor, durata rezonbilă, aş aminti că recent a existat o evaluarea făcută de Comisia Europeană, a existat şi o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a fixat anumite repere în ceea ce priveşte progresele făcute de România cu privire la durata de soluţionare a cauzelor. În UE există o preocupare generală în foarte multe ţări privind durata foarte lungă a procedurilor, deci dacă vorbim de durata rezonabilă a procesului, dacă vorbim de procesele disciplinare împotriva anumitor magistraţi, acestea sunt în sarcina CSM şi a Inspecţiei Judiciare…”, a spus Radu Marinescu.
Solicitat să precizeze dacă ancheta Recorder va avea consecinţe, ministrul a răspuns: „Mass-media are libertatea de a expune puncte de vedere şi are şi responsabilitatea de a reflecta anumite aspecte care trebuie sa atragă atentia, însă luarea de măsuri trebuie făcută instituţional, obiectiv, corect, de cei care au această responsabilitate. Eu nu am această responsabilitate în ceea ce priveşte cariera magistraţilor. Această responsabilitate o are în ceea ce priveşte componenta de răspundere disciplinară Inspecţia Judiciară şi CSM”.
Secţia pentru judecători a CSM: Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţine că ”alegaţiile” din ancheta Recorder sunt contrare evaluărilor făcute în ultimii ani în ceea ce priveşte sistemul de justiţie.
”Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”, arată Secţia pentru judecători. Totodată, Consiliul face apel la societate ”să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor”.
”Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale”, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de Secţia pentru judecători a CSM.
Conform sursei citate, ”alegaţiile” din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în Spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE, toate acestea presupunând existenţa unui stat de drept funcţional.
”Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul. Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secţie, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia”, arată Secţia pentru judecători a CSM.
Reprezentanţii acesteia subliniază, astfel, că actuala reglementare oferă suficiente ”pârghii de control jurisdicţional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj”.
”Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecinţe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Consiliul urmează a verifica şi analiza măsurile necesar a fi dispuse, însă, în acelaşi timp, asigură corpul judecătorilor că rămâne fidel misiunii sale constituţionale de garantare a independenţei justiţiei, indiferent de presiunile la care este sau va fi supus. Consiliul face apel către societate să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional”, mai scrie în comunicat.
Şefa ICCJ: O campanie persistentă de delegitimare a unor lideri ai justiţiei, construită pe declaraţii anonime şi pe acuzaţii prezentate ca adevăruri, fără a fi susţinute de fapte verificate
„Nu intenţionez să legitimez o zonă care funcţionează deliberat în registrul ambiguităţii şi al insinuării, inclusiv atunci când astfel de poziţionări provin din interiorul sistemului”, a declarat pentru HotNews şefa Înaltei Curţi, Lia Savonea, după documentarul Recorder „Justiţia capturată”.
„Situaţia sistemului judiciar este serioasă şi nu poate fi ignorată. Analizez cu atenţie ce demersuri sunt necesare. Ne aflăm, din păcate, în faţa unei campanii persistente de delegitimare a unor lideri ai justiţiei, construită pe declaraţii anonime şi pe acuzaţii prezentate ca adevăruri, fără a fi susţinute de fapte verificate”, a declarat Savonea. „În acelaşi timp, este limpede că această stare de fapt nu poate fi lăsată să continue, fără a clarifica toate imputaţiile. Nu intenţionez să legitimez o zonă care funcţionează deliberat în registrul ambiguităţii şi al insinuării, inclusiv atunci când astfel de poziţionări provin din interiorul sistemului”, admite ea.
Curtea de Apel acuză un judecător din ancheta Recorder că a fost ofițer de informații și cere sesizarea CSAT
După apariţia materialului jurnalistic, Curtea de Apel Bucureşti a lansat, miercuri, un atac la adresa judecătorului Ionel Laurenţiu Beşu, care apare în documentarul Recorder, sugerând că acesta ar fi fost ofiţer la serviciul secret "Doi şi-un sfert", fără să aducă însă dovezi, ci doar citând articole din presă.
În documentarul "Justiţie capturată", Laurenţiu Beşu face dezvăluiri despre fapte petrecute la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu.
„Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie sau să fi fost agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă”, mai arată sursa menționată.
Curtea de Apel cere sesizarea instituțiilor care veghează la bunul mers al justiției - CSM și Inspecția Judiciară -, dar și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și CNSAS în cazul judecătorului Laurențiu Beșu.
„Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare.”
Ştiri video recomandate
