x close

Laura Codruța Kovesi, în fața procurorilor CSM. Șefa DNA: „Motivele invocate de ministrul Justiției sunt nereale şi netemeinice”

27 Feb 2018   •   14:55
Laura Codruța Kovesi, în fața procurorilor CSM. Șefa DNA: „Motivele invocate de ministrul Justiției sunt nereale şi netemeinice”

Update: Laura Codruța Kovesi își susține punctul de vedere în fața procurorilor CSM. Șefa DNA susține că ministrul îi reproșează comportamentul anterior pronunțării deciziilor CCR. Kovesi dezbate în fața secției procurorilor CSM cele 20 de puncte pe care ministrul Justiției i le impută în cererea de revocare.

„Am adunat dovezi că aceste motive sunt nereale, netemeinice, sunt simple susțineri. Având în vedere că la propunerea pe care ministrul de Justiției a înaintat-o și bazându-se pe raportul Inspecției Judiciare, acel control a vizat activitatea managerială pe perioadă 2016 și 2017. Chiar dacă a precizat că perioada este 2017-2018, eu am depus și activitatea mea și pe 2016. DNA a înregistrat cele mai bune rezultate de la înfiinţarea instituţiei. Am să trec direct la analiza motivelor din propunerilor de revocare.

Motivarea vizează încălcarea repetată a Constituţiei. La o simplă accesare a CCR veţi observa că sunt 50 de admiteri. Nu a existat niciodată o cerere de schimbare a şefului instiţuţiei. S-au constat 13 conflicte de constituţionalitate, dar nu e nimic unic în asta. Ne dovedeşte că există interpretări diferite. Dacă astfel de situaţii nu a există, CCR nu şi-ar avea rostul. (...)

Prin raport scris, ministrul Justiției aplică retroactiv deciziile CCR. Mi se reproșează comportamentul anterior pronunțării deciziei CCR. La punctul 2, decizia CCR că DNA și-a abrogat o funcție pe care nu o posedă. (..)Și în acest caz, ministrul îmi reproșează că nu m-am gândit că pot intra în conflict, iar acea situație să fie în conflict între instituții. (...) La trei, decizia 611 a CCR, motiv pentru care mi se impune este acea că nu am dat curs de a mă prezenta comisiei speciale de anchetă. Aș vrea să vă spun că am răspuns la toate solicitările, am răspuns în scris, nu m-am prezentat că nu dețin date sau documente care să aibă legătură cu activitatea acestei comisii. Pentru asta, s-a făcut o verificare și s-a decis clasarea pentru că nu am comis nicio abatere. Nu se pot aplica retroactiv și să mi se reproșeze că nu am știut ce se va pronunța. (...)”.

„Motivele și argumentele din această propunere se bazează pe forma raportului Inspecției Judiciare, acel raport nu a fost aprobat de CSM în forma în care a fost redactată ca urmare a obiecțiunilor, o parte dintre observații au fost însușite. Astfel, trebuie să avem ăn vedere ce a decis secția de procurori. Cu privire la presupunerea că am obstrucționat Inspecția, se sugereză neleal că am fi obstrucționat o activitate de control. V-am anexat o listă scrisă de mână de procurorul de caz. Așa-zisa obstrucționare, aș vrea să vă spun că acest lucru a fost verificat și s-a clasat. Și acesta este un motiv nedovedit și nesusținut.

Comportamentul autoritar, nu știu ce criterii a avut când a făcut această afirmație, probabil a fost subiectiv, modul în care am acționat în calitate de procuror-șef DNA și am decis comisiile de interviu pentru procuririi care s-au prezentat la DNA. Am respectat dispozițiile legii”.

„Punctul nouă, implicarea în anchetele altor procuriori, așa cum se arată în raport, această apreciere se face pe baza unor declarații din spațiul public în care spuneam că mi-am asumat acest dosar, dar eu mi l-am asumat în virtutea legii ca procuror-șef. Un alt motiv care nu este dovedit este prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. Ministrul Justiției preia anumite aspecte sau dintr-un raport care este o rezoluție și care susține că a fost comunicat pe 9 ianuarie, la o simplă lecturare se poate vedea că nu am folosit cuvântul decapare. Nu am prioritizat niciodată dosarele (...) Pentru mine este inexplicabil modul cum ministrul a eliminat probele științifice. Dacă vorbim de prioritizarea dosarelor, primul criteriul este data dosarelor, se fac controale pe dosare mai vechi de un an, apoi măsurile preventive. Nu există nicio dovadă care să suțină acest punct. Mi se impută că am contestat deciziile CCR. Niciodată nu am criticat, nu am emis judecîți de valoare. În schimb, ca și conducător, a trebuit să evaluez impactul pe care unele decizii le are asupra noastră, ca instituție (...) Hotărârile CSM sunt obligatorii pentru toți magistrații”.

„Exprimarea unor opinii cu privire la dezbaterea unor modificări legislative nu există ncio dispoziție legală care să interzică unui procuror sau judecător să-și exprime punctul de vedere pe anumite modificări legislative (...)”.

„Investigarea unor persoane care dețin funcții în stat nu este dorința DNA, este o competență prevăzută de lege. Atunci când se comit anumite fapte de corupție, atunci DNA poate și este obligată să efectueze aceste investigații”.

” La punctul 16 - Creșterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor și raportări eronate. Aici sunt o serie de afirmații nereale și nedovedite. În 2016 au fost 116 persoane care au fost achitate și am decis să fac o statistcă separată pentru că 15 persoane au fost achitate în 2016 ca urmare a aplicării dezincriminării prin interpretarea CCR. În 2017 nu a crescut numărul achitărilor, ci a scăzut. Aici am avut doar 92 de inculpați care au fost achitați pe alte temeiuri. Din cei 92 inculpați achitați, 32 au fost trimiși în judecată anterior anului 2013. Cu privire la soluțiile de achitare există un ordin intern al procurolului șef care a fost emis și în baza ordinului procurolului general al României prin care verificăm toate soluțiile de achitare pentru a stabili care sunt motivele care s-a ajuns la aceste soluții. În legătură cu ponderea achitărilor din nou este o susținere nereală în raportul ministrlui Justiției. Modul de calculare a ponderei achitărilor este stabilit de CSM.”

”Punctul 17 - Lipsa implicării procurorului șef în identificarea și eliminarea comportamentului abuziv al procurorilor. În cursul anului trecut am solicitat revocarea a doi procurori DNA. Un procuror a plecat din DNA și-a dat demisia și s-a demarat imediat o anchetă de către Inspecția Judiciară. Atunci când au existat situație în care procurorii nu și-au respectat obligațiile am intervenit imediat.”

Punctul 18- "Nu se falsifică probe în DNA și nu există dovezi că s-au falsificat probe în DNA. Nu există nicio încheiere în care să se precizeze că procurorii au falsificat aceste probe. Au falsificat înregistrări. Păi una era redarea, una e transcrierea", a afirmat Kovesi la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, care discută solicitarea ministrului Justiţiei privind revocarea sa din funcţia de procuror-şef al DNA.

"Punctul 19- Tergiversarea soluționării cauzelor cu consecința prescrierii răspunderii. Este scris doar atât: cazul Microsoft. Aș vrea să încep prin a spune că toate dosarele care sunt mai vechi de un an de la înregistrare sunt supuse unui dublu control. În primul rând, controlul intern, în care se verifică ritmicitatea în care se lucrează într-un dosar penal. Adică dacă procurorul, în termen de 30 de zile, nu lucrează într-un dosar, acel dosar poate fi luat și dat altui procuror sau se poate face chiar și o sesizare la Inspecția Judiciară. Când a fost cazul am sesizat și Inspecția Judiciară. Termenul de prescripție se calculează de către procurorul de caz, nu de procurorul șef", a explicat Kovesi. 

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că de la preluarea mandatului său, DNA a înregistrat cele mai bune rezultate de la înfiinţarea instituţiei.

"Ca şi chestiune prealabilă, plecând şi de la datele statistice din anul 2016, aş vrea să spun că de la preluarea mandatului de procuror şef din punct de vedere statistic şi din punct de vedere al indicatorilor de calitate DNA a înregistrat cele mai bune rezultate de la înfiinţarea instituţiei", a spus Kovesi, la prezentarea punctelor de vedere referitoare la cele 20 de puncte prin care ministrul Justiţiei a propus revocarea sa din funcţie. 

Update: Discuții aprinse între ministrul Justiției, Tudorel Toader, și procurorul general, Augustin Lazăr. Cel dintâi îi dă lecții de drept celui de-al doilea.

„O competență dată ministrului Justiției nu poate fi anulată printr-un regulament indiferent al cui e, al CSM, pentru că regulamentul în ierarhia actelor normative este cu mult după”, a spus Toader.

Update: Tudorel Toader își prezintă raportul în ședința CSM. Ministrul Justiției a anunțat că vrea să fie un moment al adevărului. Toader a prezentat pe puncte ceea ce îi reproșează șefei DNA și lucrurile care l-au condus să ceară remanierea.

„Ca ministrul al Justiției, în raport și în dezbaterea de astăzi, sper să constituie un moment al adevărului, să nu prezentăm activitatea DNA doar într-o manieră pesimistă. au fost 42.000 de descărcări ale raportului de pe siteului Ministerului Justiției. Vă rog să fiți de acord să nu prezint tot raportul, ci în diagonală, adică prezentarea și sublinierea a tututor acestor aspecte semnificative. Un lucru despre care s-a vorbit într-o oarecare suprapunere, prezentarea raportului privind activitatea DNA, care este altceva, decât raportul de sinteză, pe care urmează să-l prezint în plenul celor două Camere ale Parlamentului. În raportul prezentat și astăzi nu vorbim de acel raport, ci de activitate managerială la DNA în baza unui articol 132 din Constituție care spune că procurorii își desfășoara activitatea sub controlul ministrului Justiției. Nu se pune problema ca ministrul să pună întrebări de conținutul unui dosar, un ministru poate întreba privind cadrul și cred că în raporturile primite să fie și o astfel de situație, să vedem care este succesiunea cauzelor. Perioada în care am făcut această evaluarie este februarie 2017-februarie 2018 (...)”.

Toader a explicat care sunt premisele acestui raport de revocare și a început cu un raport de evaluare pe care l-a prezentat în martie anul trecut, după ce Curtea Constituțională a dat decizia în dosarul anchetei OUG 13/2017. El a amintit și un raport al Inspecției Judiciare, care a făcut în vară un control managerial.

„Care au fost premisele: raportul de evaluare managerială pe care l-am prezentat în luna martie, când am prezentat o serie de deficiențe, de îndeplinire a competențelor legale. Controlul pe care l-am solicitat Inpecției Judiciare pentru a verifica DNA în condițiile în care de zece ani de zile nu se făcuse un astfel de control, chiar dacă șefa DNA a spus că s-au făcut 100 de controale, dar au fost controale punctuale. Aș face tot o precizare prealabilă, recentul raport pe care l-am trimis a fost trimis pe data de 9 ianuarie a acestui an, sub semnătură. După aceea, doamna procuror-șef a făcut referire cu privire la pasaje considerente din acel raport, precum și concluziile.”

„Primul punct faptul că s-a constatat la nivelul DNA o situație fără precedent în cazul raportului dintre autoritățile publice. DNA a generat trei conflicte juridice de natură constituțională, două au fost aprobate. Din 13 conflicte juridice, câte a constatat Curtea din 2003, avem două conflicte constatate explicit, iar în al treilea că nu există conflict. (...) Un al doilea conflict generat de procurorul șef prin refuzul de a se prezenta în fața Comisiei speciale, omisiuni care au fost de natură de a crea un blocaj. (...)Prin urmare, trei conflicte generate în mai puțin de jumătate de an, de același personaj”.

„Acest comportament excesiv de autoritar, contrar obligațiilor de rezervă, am notat și ce a spus Inspecția Judiciară, dar dumneavoastră veți examina și veți decide. Chiar și dumneavoastră ați constatat deficiențe la nivel managerial și ați dat un termen de șase luni pentru remediere. Am mai notat prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. (...) Acele cauze nu se soluționează după impactul mediatic. S-a contestat public faptele și activitatea CCR. În Polonia, asta este motivul pentru care se află unde se află. Pînă în 2003, ca și la noi, deciziile CCR puteau fi atacate la Parlament. S-a încercat în anii 90 și la noi. Am fost la PE, am încercat să arat că nu avem nicio legătură cu situația Poloniei, din păcate, am reținut declarații prin care CCR este practic învinovățită că prin decizii a pus în imposibilitatea începerea urmăririi penale. (...) Eu cred că această contestare a autorității Curții este contrară constituției și nu ne face bine statului din România. Noi avem obligația să exprimăm adevărul și să nu contestăm ce nu putem contesta și să ne îndeplinim rolul pe care îl avem. Care este rolul procurorului? Să interpreteze legea, să aplice legea, să participe în CSM atunci când  se dă acele avize consultative, dar nu să atace altă autoritate fundamentală a statului”.

„Rezultatul este previzibil pentru mine, dar am venit din respect și am venit să-mi fac datoria. Trebuie să luăm măsuri să facem ceva. (...) Nu neg lucrurile bune care s-au făcut, dar lucrurile bune nu justifică lucrurile rele. Luând în considerare lucrurile bune, datoria mea este să scot la suprafață aceste lucruri, să le spunem public și săă determinm modificrea legii. Eu mi-am îndeplinit această datorie pe care o prevede legea și Constituția”.

Știre inițială: Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută solicitarea ministrului Justiţiei de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

La şedinţă s-a prezentat Kovesi, cât şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care au refuzat să ofere declarații la intrare. Totodată, a venit și procurorul general Augustin Lazăr. „Trebuie să înțelegem că este vorba de o cerere de revocare formulată de Executiv, o cerere de revocare care va fi examinată de secția de procurori și ea trebuie să parcurgă o serie de proceduri. Totul va fi clar după ziua de astăzi”, a declarat Lazăr.

Peste o mie de magistraţi au transmis, cu o zi în urmă, o scrisoare în care arată că CSM este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraţilor şi are obligaţia constituţională de a apăra independenţa acestora, "interesul de a proteja reputaţia şi de a asigura autoritatea magistraţilor fiind superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora, chiar purtată de un ministru al Justiţiei".

Şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM va avea loc de la ora 14.00.

Avizul pe care îl va da CSM este unul consultativ, iar decizia de revocare a procurorului şef al DNA trebuie luată de şeful statului.

Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati