Recuperarea tezaurului de la ruși rămâne o prioritate pentru BNR, motiv pentru care se depun eforturi pentru conștientizarea acestei probleme la nivel internațional.
"Ne-am propus organizarea mai multor evenimente, prin care să reafirmăm, mai ales în plan internațional, că România are un drept de creanță deplin valabil, din punct de vedere istoric și juridic, asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova, în 1916-1917.
Principala noastră preocupare, a Băncii Naționale, a fost să facem cunoscute documentele pe care le deținem și care vizează această problemă.
Mă refer la documentele originale și subliniez originale, pentru că, la început, au fost chiar contestate, reunite în dosarul special, care se păstrează în seiful guvernatorului BNR încă din 1922.
Dosarul a fost predat din mână în mână, de la un guvernator la altul, din 1922, inclusiv în perioada comunistă, până în prezent, ca dovadă a hotărârii Băncii Naționale a României de a recupera bunurile care îi aparțin", a spus Mugur Isărescu.
Europarlamentarul Eugen Tomac a vorbit, la Antena 3 CNN, despre acest subiect.
"Cred că această creanță sechestrată la Moscova merită un răspuns personalizat la nivel European și ne-am propus să informăm decidenții europeni cu privire la situația tezaurului, atât în ceea ce privește cele 93 de tone de aur, cât și în ceea ce privește tezaurul cultural, pentru că avem, la Moscova, documente semnate de domnitori Români, arhive diplomatice și toată memoria noastră instituțională.
Am insistat și insist la nivelul relației cu Comisia Europeană ca acest subiect să devină un subiect de interes pentru Uniunea Europeană, astfel încât atunci când nu vor mai fi suspendate relațiile între UE și Rusia această problemă să fie dezbătută bilateral la nivel european", spune europarlamentarul Eugen Tomac.
Context istoric
Intrând în război alături de Antanta, în august 1916, România avea să se confrunte curând cu o situație extrem de dificilă, ca urmare a bătăliilor pe două fronturi atât în Transilvania, cât și la Dunăre.
De aceea, încă din septembrie 1916, Banca Națională a României a luat primele măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său.
În pragul iernii anului 1916, teritoriul național era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale.
Armata Română, retrasă pe noile aliniamente, urma să fie supusă refacerii, iar o mare parte a populației se deplasase în estul țării, unde îndura nu numai rigorile iernii foarte aspre, ci și foametea și bolile.
În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci.
În urma unei convenții, valorile românești se aflau "sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, dar și întoarcerea în România", însă tezaurul nu a mai fost niciodată returnat în întregime, se arată pe pagina BNR.
