Patriarhia Română a reacționat duminică, după ce o melodie pe versuri atribuite lui Radu Gyr, propagandist al Mișcării Legionare, interpretată pe 30 octombrie de corul Patriarhiei Tronos Junior în Catedrala Naţională, a stârnit controverse puternice.
Evenimentul controversat a avut loc de Ziua Clerului Militar, sărbătorită la Catedrala Naţională printr-un Te Deum, în prezența reprezentanților Armatei Române.
După ce imagini cu interpretarea au ajuns pe rețelele de socizalizare, Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, a cerut autosesizarea instituţiilor abilitate. De asemenea, reacții virulente au avut și Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, și deputatul UDMR Csoma Botond.
Patriarhia Română: "Încercare de a asocia BOR cu ideologiile extremiste"
În replică, Patriarhia Română a transmis că textul poeziei „Avem o țară”, care a stat la baza interpretării, este atribuită în ultimii ani, în mod total eronat, lui Radu Gyr și că nu promovează “elemente ale vreunei doctrine totalitare”.
“Facem precizarea că textul poeziei care a stat la baza interpretării amintite nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine”, a transmis Patriarhia Română, printr-un comunicat de presă.
De asemenea, instituția acuză o campanie de asociere a imaginii BOR cu “doctrine politice străine de învățătura de credință”:
“Interpretarea piesei care are la bază textul poeziei „Avem o țară” nu poate fi asociată cu vreun cult sau omagiu adus ideologiilor totalitare, nici prin conținut, nici prin intenție. Patriarhia Română este conștientă de prevederile legale în vigoare și le respectă întru totul. De aceea, considerăm că prin interpretarea eronată a adevăratei intenții – aceea de a utiliza un text cu un mesaj patriotic și religios – se continuă o campanie de asociere forțată a imaginii Bisericii Ortodoxe Române cu doctrine politice străine de învățătura de credință pe care aceasta o propovăduiește”.
Biserica Ortodoxă Română s-a delimitat public de orice afiliere ideologică sau politică partinică.
Reacții critice din partea liderului deputaților UDMR și a lui Vasile Bănescu
Liderul deputaţilor UDMR Csoma Botond a spus despre interpretarea religioasă mcontroversată că este „o prăbuşire morală”:
În Catedrala Națională, între pereți proaspăt sfințiți, copii au cântat un poem de Radu Gyr – poetul care a fost propagandistul Mișcării Legionare, vocea unei ideologii fasciste care a semănat ură și moarte. Garda de Fier nu a fost o „mișcare națională”, ci o sectă fascistă, o ideologie ucigașă. Acum, ecoul acelui trecut întunecat s-a auzit în catedrală, ascuns sub vocea și inocența copiilor.
Asta nu poate fi justificată. Nu este o greșeală, ci o prăbușire morală, atunci când locul sfânt și inocența devin decorul crimelor trecutului”, a scris deputatul UDMR.
La rândul său, Vasile Bănescu, membru CNA, spune că incidentul „face un rău enorm” bisericii:
Biserica „are de apărat nu doar Adevărul răstignit şi azi de ideologii contemporane, ci şi adevărul istoric în virtutea fidelităţii sale faţă de Tradiţia rănită de tot felul de apucături actuale, precum ultranaţionalismul, filetismul, ortodoxismul formalist care îngroapă Ortodoxia sau „suveranismul” smintitor aflat în treabă. Inocentizarea şi justificarea unui text scris de cineva care justifica „purificarea morală a naţiunii” printr-o ideologie extremistă, antisemită şi violentă, degenerată rapid în crimă, chiar dacă textul nu e unul explicit politic, rămâne ultima, deci nu cea mai fericită variantă de strategie apologetică instituţională”, a scris Bănescu pe Facebook.
Conform documentelor CNSAS, Radu Gyr (Demetrescu Ştefan) a fost condamnat în 4 aprilie 1945 pentru crime de dezastrul ţării, eliberat în 6 august 1956 şi rearestat la 19 iulie 1958 pentru activitate legionară.
Până vineri, peste 140.000 de oameni s-au închinat la altarul Catedralei Naționale, începând de duminică, când lăcașul de cult a fost sfințit. Timpul de așteptare a scăzut la șase ore, iar în prezent coada începe de pe Calea 13 Septembrie. Catedrala Națională rămâne deschisă non-stop până miercuri, 5 noiembrie, la miezul nopții, a anunțat Patriarhia Română.
Ştiri video recomandate
