Potrivit ministrului, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor şi materiilor prime necesare.
"În cadrul videoconferinței de astăzi cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, și omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, am luat în discuție soluțiile pe care România le oferă în aceste momente.
Am subliniat implicarea României prin suplimentarea constantă a transportului feroviar de marfă și asigurarea transpunerii și transbordarea vagoanelor, precum și circulația continuă și cu prioritate a acestora.
Liberalizarea transportului rutier de mărfuri pentru Republica Moldova și Ucraina pentru toate categoriile de mărfuri (direct, tranzit, țară țerță) reprezintă o altă variantă pe care o oferim.
Creșterea capacității de operare a Portului Constanța reprezintă un sprijin major pentru fluxurile de mărfuri care vin dinspre Ucraina, prin Republica Moldova.
Tranzitul facil al produselor agricole pe coridorul Siret-Constanţa, reprezintă un alt ajutor pe care îl oferim în aceste momente atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova", a precizat Grindeanu.
"Urmează să implementăm o hartă interactivă pe teritoriul României destinată transportatorilor de marfă. Ne coordonăm eforturile la nivel european şi susţinem propunerea de autorizare a Comisiei Europene de a negocia acordurile rutiere de transport de mărfuri UE-Ucraina şi UE-Republica Moldova pe toată perioada crizei. Ne-am pronunţat pentru includerea în coridorului TEN-T Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee a secţiunilor rutiere şi feroviare TEN-T, de pe teritoriul României, care asigură conexiunea cu Ucraina şi Republica Moldova: - Pe axa nord-sud: Siret- Suceava - Paşcani- Bacău- Buzău- Ploieşti- Bucureşti care trebuie conectată cu portul Constanţa; - Pe axa est-vest: Paşcani-Iaşi-Ungheni", a mai spus şeful de la Transporturi.
