Summit-urile NATO tind să fie, în general, bine pregătite dinainte mai ales pentru a afișa unitate în fața lumii, iar nici cel de la Haga nu face excepție – secretarul general Mark Rutte a pregătit deja „meniul”, iar menirea lui principală este să evite un conflict cu cel mai puternic membru al alianței – America lui Trump, scrie BBC, luni.
Principalul fel pe care Trump îl vrea servit la această reuniune este angajamentul țărilor europene de a-și crește bugetele militare – fix asta urmează să primească. În același timp e de așteptat că va exista și un considerabil element de compromis.
Totuși, acest summit este puțin probabil că va putea să depășească ruptura dintre Trump și mulți dintre aliații săi, mai ales în domeniile comerțului, relațiilor calde dintre Trump și Putin și conflictului în escaladare din Orientul Mijlociu.
Președintele american rămâne un adversar deschis al organizațiilor multinaționale și a spus nu o singură dată că Uniunea Europeană „a fost creată pentru a trage America pe sfoară”.
De altfel, Trump a criticat intens și îndelung și NATO – punând la îndoială inclusiv prevederea „sacră” a articolului 5 și apărării colective.
Summit-ul a fost scurtat pentru a nu-l plictisi pe Trump
În primul său mandat, chiar la primul său summit NATO, Trump i-a criticat pe aliații europeni pentru că nu cheltuiesc suficient pe apărare și spunându-le că „datorează SUA cantități uriașe de bani”. Acest mesaj a fost consistent din partea lui Trump.
Mark Rutte, care pare că are o relație bună cu președintele american, a lucrat mult pentru a putea să-i dea acestuia o victorie.
Summit-ul are loc la Forumul Mondial de la Haga și se va desfășura pe parcursul a două zile – marți și miercuri.
Principalele discuții vor dura doar trei ore, iar declarația summit-ului ar urma să fie redusă la doar cinci paragrafe, aceasta fiind o solicitare a președintelui american.
Trump este unul dintre cei 32 de lideri ai alianței occidentale care se vor prezenta la reuniune, împreună cu șefi de stat și de guvern de la alte zeci de țări partenere.
Poliția olandeză a pregătit cea mai mare operațiune de securitate, iar acest summit este cel mai scump de până acum, cu un cost de 183,4 milioane de euro.
S-a discutat inclusiv de faptul că acesta va fi un summit foarte scurt, prezentându-se ideea că dimensiunile reduse sunt menite să-i facă pe plac lui Trump, un personaj cu o capacitate de atenție redusă și căruia nu-i plac întâlnirile lungi.
Totuși, un summit cu mai puține subiecte discutate va duce la ascunderea clivajelor din interiorul alianței.
Ed Arnold, de la think-tank-ul pe subiecte de apărare și securitate Rusi, spune că lui Trump îi place să fie centrul atenției și că acesta va încerca să acrediteze ideea a reușit să oblige țările europene să acționeze după cum vrea el.
În fapt, Trump nu este primul președinte american care critică cheltuielile de apărare mici ale aliaților europeni, însă el a avut cel mai mare succes în a pune o asfel de presiune – Kurt Volker, fost ambasador SUA la NATO recunoaște că europenii nu sunt încântați de felul în care Trump a făcut propunerea – printr-o cerere imperativă că aliații să cheltuiască mai mult de cinci la sută din PIB pentru apărare.
Europa reprezintă încă doar 30% din cheltuielile totale ale NATO, iar Volker spune că mulți europeni recunosc că această creștere de cheltuieli trebuia să se întâmple, dar că este nefericit că s-a produs în acest fel.
Unele țări europene deja și-au crescut cheltuielile de apărare la cinci la sută. Multe dintre ele sunt cele din apropiere sau de la graniță cu Rusia – Polonia, Estonia și Lituania.
Nu doar Trump pune presiune, ci și Vladimir Putin, a căruia invazie din Ucraina a forțat un răspuns.
O țintă dificilă
În realitate, însă, multe țări NATO se vor chinui să atingă acest prag mare, unele dintre ele nu au reușit încă nici măcar să atingă pragul anterior, de doi la sută, stabilit acum mai bine de zece ani.
Formula de compromis a lui Rutte este ca aliații să-și crească bugetele cu cheltuieli hard de apărare la 3,5%, iar restul de 1,5% să fie cheltuiți pentru alte elemente conexe – infrastructură militară, de exemplu. Totuși, definiția acestor elemente conexe este atât de vagă încât ar putea să nu conteze deloc.
Rutte spune că aceste cheltuieli vor include investiții industriale și în infrastructură – construcția de poduri, drumuri și căi ferate. Arnold spune că va duce, inevitabil, la „contabilitate creativă”.
Chiar și dacă, așa cum e de așteptat, noua țintă va fi aprobată, unele țări nu au prea multe intenții să o atingă până în 2032 sau 2035. Calendarul de implementare nu e nici el prea clar.
Prim-ministrul spaniol a numit-o deja nerezonabilă și contraproductivă. Keir Starmer nu a putut să spună nici măcar când UK va ajunge la o țintă de trei la sută, vorbind doar de ideea că e o „ambiție” până la convocarea viitorului parlament.
Pericolul real ține de felul în care se interpretează această solicitare imperativă pentru creșterea cheltuielilor pe apărare – dacă va fi interpretată drept un gest arbitrar și simbolic sau de conformare formală în fața presiunilor SUA.
Dar ea este importantă mai ales din prisma unor situații reale, nu doar de capriciile unui președinte ca Trump – există riscul ca Rusia să atace un membru NATO în viitorul apropiate, iar Rutte însuși a spus că acest scenariu este posibil în următorii cinci ani.
Ruptura Trump-Europa pune în pericol Alianța
Planurile de apărare rămân, însă, secrete. Rutte a vorbit deja de lucrurile care lipsesc Alianței Nord-Atlantice – NATO are nevoie de o creștere cu 400% a apărării aeriene și de rachete, mii de noi vehicule blindate și tancuri și milioane de noi obuze.
Majoritatea statelor membre nu își ating angajamentele de capacități militare – Suedia plănuiește să-și dubleze dimensiunea armatei, iar Germania vrea o creștere a personalului militar cu 60 de mii.
Planurile intră în detalii fine când vine vorba de felul în care Alianța își va apăra Flancul Estic dacă Rusia invadează – într-un discurs recent, șeful armatei SUA din Europa, generalul Christopher Donahue, a accentuat nevoia de a apăra teritoriul polonez și lituanian din apropierea exclavei Kaliningrad. Donahue spune că forțele existente ale Alianței nu sunt suficiente.
În mod bizar, însă, discuțiile specifice despre Rusia și despre războiul din Ucraina vor fi reduse la tăcere. Acesta este principalul element care separă Europa și America – Kurt Volker spune că, sub Trump, America „nu mai vede securitatea ucraineană ca fiind esențială securității europene, însă aliații noștri europeni încă cred acest lucru”.
Trump deja a distrus consensul NATO prin discuțiile sale cu Putin și prin acțiunile împotriva Ucrainei de la începutul mandatului.
Ed Arnold spune că problemele cu potențial de diviziune au fost eliminate din discuție pentru a evita o schismă cu Trump. Liderii urmau să discute o nouă strategie față de Rusia, însă s-a renunțat la idee pentru a nu-l supăra pe președintele american.
Președintele Volodimir Zelenski a fost invitat la dineul de la summit, însă el nu va participa la discuția principală de la Consiliul Nord-Atlantic.
Rutte speră ca primul său summit ca secretar general să fie scurt și armonios, însă în condițiile în care Trump e în opoziție cu aproape toți aliații săi pe subiectul Rusia, cea mai mare amenințare cu care se confruntă Alianța, nu există nicio garanție că lucrurile vor merge conform planului.