A fost inventată drona care omoară insectele în zbor. Este de mărimea unei palme și cântărește numai 40 de grame

O dronă de dimensiunea unei palme, care cântărește doar 40 de grame și este controlată de inteligență artificială, a reușit o performanță considerată o premieră în domeniul roboticii: a detectat, urmărit și lovit o insectă aflată în zbor fără intervenția unui operator uman, potrivit Times of India.

Tehnologia a fost dezvoltată de startup-ul american Tornyol, iar scopul final este mult mai ambițios decât demonstrația realizată în laborator. Cercetătorii vor să creeze drone autonome capabile să identifice și să elimine țânțarii, insecte responsabile de transmiterea unor boli grave precum malaria, dengue sau virusul Zika.

Cum a reușit drona să lovească insecta în zbor

În cadrul testului, o dronă quadcopter de numai 40 de grame a identificat o molie aflată în zbor, i-a urmărit automat traiectoria și a interceptat-o în aer, fără ca un pilot să îi controleze mișcările.

Potrivit companiei, este pentru prima dată când o microdronă reușește în mod autonom să urmărească și să neutralizeze o insectă aflată în zbor.

Totuși, experimentul a fost desfășurat într-un mediu controlat, în interior. Mișcarea dronei a fost monitorizată cu ajutorul unor camere externe, iar o parte din calculele necesare zborului au fost realizate de un computer aflat la sol, care transmitea comenzile către aparat. Dezvoltatorii spun că versiunile viitoare vor integra toate aceste funcții direct la bordul dronei.

Nu folosește camere video, ci „ascultă” insectele

Spre deosebire de majoritatea dronelor, care se bazează în principal pe camere video, acest prototip utilizează senzori cu ultrasunete, asemănători celor montați pe sistemele de asistență la parcare ale automobilelor.

Dispozitivul emite unde ultrasonice și analizează ecoul reflectat de insectele aflate în zbor. În plus, este echipat cu microfoane miniaturale și un software capabil să identifice modificările de frecvență produse de bătaia aripilor.

Fiecare specie are un ritm caracteristic al bătăii aripilor, iar dezvoltatorii susțin că aceste „amprente acustice” permit dronei să detecteze insecte extrem de mici, greu de identificat doar cu ajutorul imaginilor video.

Extremely excited to announce our first air-to-air kill of a flying moth by an autonomous micro-drone. This is a big step towards completely eradicating mosquitoes. pic.twitter.com/UhtNqwXCQI

— Alex Toussaint (@alextoussss) July 14, 2026

Ținta finală: țânțarii care transmit boli mortale

Compania afirmă că sistemul este proiectat să recunoască țânțarii după frecvența specifică a bătăii aripilor. În viitor, tehnologia ar putea face diferența nu doar între țânțari și alte insecte inofensive, ci chiar între diferite specii sau între masculi și femele.

Aceste funcții sunt însă încă în dezvoltare și nu au fost validate prin studii științifice independente. Demonstrația recentă a implicat o molie, nu un țânțar, astfel că reprezintă o dovadă de concept, nu o soluție deja funcțională pentru combaterea țânțarilor.

De ce este importantă o astfel de tehnologie

Țânțarii se numără printre cele mai periculoase animale de pe planetă, fiind vectori pentru boli precum malaria, febra dengue, febra galbenă, chikungunya și Zika.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numai malaria a provocat aproximativ 610.000 de decese în 2024, o mare parte dintre victime fiind copii cu vârsta sub cinci ani.

În prezent, combaterea țânțarilor se bazează în mare măsură pe insecticide chimice, motiv pentru care cercetătorii caută alternative mai selective și cu un impact redus asupra mediului.

This is a hardware-in-the-loop simulation. We have a motion capture system, IR lights on the ping-pong ball and the drones. We simulate sonar rendering, run our DSP and control algorithms on a PC, and just send control commands to the drones. It's a (little) cheating. pic.twitter.com/JVN9NdEev8

— Alex Toussaint (@alextoussss) June 17, 2026

Rețele de drone care patrulează cartiere întregi

Viziunea companiei este dezvoltarea unor flote de drone autonome care să opereze din stații compacte de încărcare amplasate în apropierea locuințelor, în parcuri sau în cartiere.

Dronele ar urma să patruleze permanent zonele desemnate, să detecteze țânțarii după sunetul produs de aripi, să îi intercepteze și apoi să revină automat la stațiile de încărcare.

Tornyol estimează că această soluție ar putea reduce costurile combaterii țânțarilor de până la 100 de ori față de metodele actuale și susține că aproximativ zece drone ar putea acoperi o suprafață de un kilometru pătrat. Aceste cifre reprezintă însă estimări ale companiei și nu au fost confirmate prin teste desfășurate în condiții reale.

Mai sunt multe obstacole de depășit

Deși demonstrația reprezintă un progres important în domeniul roboticii, tehnologia este încă departe de utilizarea pe scară largă.

Țânțarii sunt mult mai mici și mai rapizi decât moliile, ceea ce îi face dificil de detectat și interceptat, mai ales în aer liber, unde vântul și alți factori de mediu complică misiunea.

În plus, autonomia bateriei, puterea de procesare, evitarea obstacolelor și identificarea precisă a speciilor trebuie îmbunătățite înainte ca astfel de drone să poată fi folosite în afara laboratoarelor.

Chiar și așa, reușita demonstrează potențialul pe care inteligența artificială și robotica îl pot avea în dezvoltarea unor metode noi, fără insecticide, pentru controlul populațiilor de țânțari și reducerea riscului de transmitere a unor boli grave.