După două decenii în care depozitul de muniții de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice în 1949, a fost folosit ca un instrument al fricii de regimul separatist din Transnistria și de Rusia, moldovenii au dezvăluit ce cantitate de muniție țin rușii acolo și cât de periculoasă ar fi o explozie asupra localităților din jur. Astfel, în cele 42 de depozite, rușii au în acest moment 14.000 de tone de muniție, din care circa 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. De asemenea, o explozie acolo nu ar avea nici pe departe efectele bombei de la Hiroshima așa cum spun rușii.
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția Informații Militare (AIM) a Ministerului Apărării din Republica Moldova au publicat astăzi raportul comun „Depozitul de la Cobasna: demontarea miturilor”.
› Vezi galeria foto ‹
„Depozitul de la Cobasna a fost adesea prezentat de unii exponenți ai regimului separatist din stânga Nistrului, de unele persoane din conducerea Federației Ruse, dar și de anumite voci autohtone drept o potențială catastrofă de proporții regionale. Acest raport prezintă date tehnice de depozitare, caracteristici ale munițiilor, calcule inginerești, caracteristici ale terenului care demontează narațiunile false și descriu consecințele reale ale unei potențiale explozii”, scrie în comunicatul SIS.
Raportul este disponibil integral AICI.
„Nu e o ameninţare existenţială pentru regiune, aşa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, a afirmat directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandru Musteaţa, într-o conferință de presă la Chișinău, potrivit News.ro.
Depozitul de la Cobasna, creat de ruși în 1949
Depozitul de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice și amplasat în locația sa
actuală din mai 1949, este cunoscut drept „depozitul de artilerie nr. 1411”, și a făcut
parte din structurile militare ale Armatei Sovietice.
După destrămarea URSS a trecut sub controlul Armatei a 14-a a Federației Ruse. În perioada sovietică, cantitatea de muniții evacuată din toate țările fostului Pact de la Varșovia, a fost stocată la Cobasna.
După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, depozitul a rămas pe teritoriul Republicii
Moldova, însă conflictul armat din 1992 a condus la pierderea controlului constituțional
asupra regiunii transnistrene a Republicii Moldova, unde este dislocat și depozitul.
La Summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Federația Rusă și-a asumat angajamentul de a-și retrage trupele și munițiile, însă fără progrese semnificative, la ziua de azi doar pe partea de evacuare parțială a munițiilor, potrivit raportului publicat de SIS.
„După ultima vizită a OSCE din 2006, accesul la obiectiv a fost interzis, transformând o infrastructură militară degradată într-un instrument de șantaj. Fără o vizibilitate credibilă a inventarului aflat în depozitul de la Cobasna, comunitatea internațională este forțată să accepte evaluările de risc exagerate ale Federației Ruse, care are tot interesul politic de a menține o stare de incertitudine și frică, exagerând intenționat problematica reală”, scrie în raportul citat.
Câtă muniție se află, de fapt, la Cobasna
Directorul Agenției Informații Militare, Radu Cîșleanu, a explicat că depozitul de muniții de la Cobasna se află în prezent sub control de facto al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al trupelor ruse staționate ilegal în regiunea trasnistreană, relatează Newsmaker.ro.
Potrivit lui Cîșleanu, în perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22 de mii de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, a adăugat Cîșleanu, rușii au blocat procesul.
Așadar, în prezent, potrivit evaluării realizate de autoritățile de la Chișinău, în cele 42 de depozite de la Cobasna, rușii mai au aproximativ 14.000 de tone de muniții.
„Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităților de instruire și exercițiilor desfășurate de trupele ruse și de structurile de forță separatiste”, a spus Cîlșeanu.
Din această cantitate, aproximativ 2. 800 de tone constituie masa netă de exploziv, în timp ce diferența este reprezentată de carcase, ambalaje, elemente metalice și alte componente inerte, care nu pot fi detonate.
„Particularitățile infrastructurii de stocare, măsurile de protecție și configurația terenului reduc semnificativ probabilitatea unei detonări simultane a întregului stoc”, scrie în comunicatul SIS.
El a mai declarat că, în cazul proiectilelor de artilerie, încărcătura explozivă reprezintă aproximativ 14-17% din aceasta. În cazul bombelor de aviație – o proporție poate ajunge aproximativ la 30-40% din greutatea acesteia.
Cîșleanu a spus că stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție.
„Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanță de aproximativ 80-200 metri una față de alta”, a spus el.
Foto: captură raport SIS
Ce s-ar întâmpla în cazul unei explozii?
Una dintre narativele rușilor cu privire la acest depozit a fost că în eventualitatea unei explozii efectele ei ar fi similare bombei de la Hiroshima. Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) a explicat că această afirmație este falsă și o explozie atât de puternică la Cobasna ar fi „imposibilă din punct de vedere tehnic”.
„Aş vrea să mă opresc asupra unei afirmaţii pe care, cu siguranţă, am auzit-o mai mulţi dintre noi: şi anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea o forţă a unei bombe nucleare comparabile cu cea de la Hiroshima.
Această afirmaţie provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agenţiile de presă ruseşti, care invocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter.
Raportul nostru arată clar de ce această comparaţie este falsă. Ea confundă masa totală a muniţiilor depozitate cu cantitatea reală de explozibil activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15 mii de tone de TNT, de circa 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniţie convenţională existentă în Cobasna.
Pentru ca acest scenariu să fie real ar fi nevoie ca 1500 de bombe convenţionale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în acelaşi loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna”, a explicat Musteaţa.
Așadar, în raportul SIS scrie că în eventualitatea producerii unui incident, consecințele ar urma să se manifeste prin „explozii succesive și incendii localizate, cu efecte concentrate în proximitatea obiectivului, și nu printr-o explozie unică de proporții majore”.
„Acest scenariu este confirmat de dinamica exploziilor înregistrate istoric la depozite de mărimi asemănătoare, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse”, scrie în raportul citat.
Foto: captură raport SIS
Autoritățile moldovene au simulat inclusiv ce undă de șoc ar avea o explozie la Cobasna și a concluzionat că impactul ar fi redus asupra localităților din zonă.
„Distanța între cel mai marginal depozit și limita administrativă a celei mai apropiate localități de Cobasna, s. Andreieni, este de 2 km. Deoarece orice incident realist ar avea originea într-o facilitate individuală aflată mai adânc în interiorul complexului, nu la marginea sa exterioară – şi deoarece configurația topografică și barajele naturale și artificiale existente ar restrânge impactul la terenul nelocuit, localitatea se află în afara zonei de pagube majore. Aceste pagube vor fi limitate pe o rază de până la 2 km de la epicentru, adică în interiorul terenului depozitului, care are un perimetru de circa 5 km”, au conchis experții.
Autoritățile moldovene atrag atenția că prin această narațiune a unui „dezastru”, rușii exagerează intenționat proporțiile unui astfel de incident pentru a „legitima o prezență militară ilegală, transformând un depozit de muniții într-un instrument de subminare a stabilității și securității naționale.”
Totuși, SIS și AIM subliniază că depozitul de la Cobasna reprezintă un risc real, care necesită gestionare și monitorizare continuă, dar nu trebuie prezentat drept o amenințare de proporții regionale sau un scenariu catastrofal.