Bulgarii merg din nou la vot, duminică, al optulea rând de alegeri din ultimii cinci ani. De această dată, fostul președinte Rumen Radev, devenit între timp șef de partid, ar putea să fie cel care dă țării un guvern stabil, după peste cinci ani de încercări electorale eșuate, relatează Euronews.
Radev, fost general de aviație, ales pentru prima dată președinte în 2016, a demisionat la sfârșitul anului trecut pentru a forma un nou partid cu care să participe la alegerile parlamentare.
În sondaje, formațiunea sa, „Bulgaria Progresistă” conduce cu 33%, un scor mare care are putea să-i permită să devină viitorul prim-ministru, dacă o astfel de victorie se materializează.
Alegerile de duminică au loc după cinci ani de criză politică aproape permanentă, în care niciun guvern nu a reușit să supraviețuiască și să ducă la capăt un mandat întreg.
Din 2021, Bulgaria trece constant prin guverne de coaliție fără forță politică sau minoritare, prin alianțe fragile și prin scandaluri constante.
Încrederea publică în politicieni aproape că s-a evaporat complet, iar prezența la vot este în declin cronic.
Războiul Rusiei în Ucraina a dezvăluit niște clivaje profunde în societatea și clasa politică bulgare, iar dezbaterea pro-rus vs. anti-rus continuă să modeleze și să definească dezbaterea publică.
Chiar și așa, în mod paradoxal, Bulgaria a făcut pași importanți spre o integrare europeană mai profundă – alături de România a reușit să se alăture Schengen, iar la începutul anului a reușit să adere și la zona euro.
Rumen Radev și-a ales cu grijă momentul intrării în arenă
Cel mai recent colaps guvernamental a venit după un val de proteste la sfârșitul anului 2025 — cele mai ample din ultimele decenii — declanșate inițial de un proiect de buget contestat, dar transformate rapid într-o revoltă mai extinsă împotriva situației politice.
În centrul nemulțumirii publice s-au aflat două personaje arhicunoscute: liderul GERB și fostul prim-ministru Boiko Borisov și Delian Peevski, un controversat oligarh, sancționat în baza Legii Magnițki din SUA. Criticii îi acuză că acționează în tandem, consolidând controlul asupra statului și concentrând puterea în principal în mâinile lui Peevski, chiar dacă acesta nu a făcut oficial parte din coaliția de guvernare.
Protestele au fost alimentate, în parte, de alianța de opoziție „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), care a încercat să se reinventeze după ce și-a pierdut credibilitatea guvernând alături de aceleași personaje pe care acum le contestă.
Noul său angajament — „nu vom mai tolera” — a rezonat cu publicul, mobilizând mii de oameni în stradă și forțând, în cele din urmă, demisia guvernului. Însă, chiar în momentul în care acest impuls a atins apogeul, a apărut un nou pretendent.
Radev și-a dat demisia înainte de încheierea la termen a mandatului său și și-a lansat propriul proiect politic, poziționându-se drept omul care va „sparge oligarhia”. În câteva săptămâni, a urcat pe primul loc în sondaje.
Pro-european sau în stil Orban?
Sondajele arată că noua formațiune a lui Radev, Bulgaria Progresistă, ar putea obține primul loc, cu peste 33% din intențiile de vot.
Deși este puțin probabil să obțină o majoritate absolută, acest rezultat îl plasează într-o poziție-cheie într-un parlament care se anunță din nou fragmentat.
Ascensiunea sa a alimentat comparații cu Ungaria și, în special, cu viitorul fost prim-ministru Viktor Orban. Totuși, paralela funcționează în ambele sensuri.
Pe de o parte, prezența ridicată la vot în recentele alegeri din Ungaria — care au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orban și au demonstrat că schimbarea este posibilă oriunde în Europa — a alimentat speranțele că o mobilizare similară ar putea rupe cercul apatiei și instabilității din Bulgaria.
Pe de altă parte, criticii avertizează asupra unei paralele diferite. La începutul acestui an, cu puțin timp înainte ca Radev să fondeze Bulgaria Progresistă, unul dintre apropiații săi — acum și candidat — Slavi Vassilev declara, într-un interviu pentru Nova TV: „Dacă Radev ar conduce un partid, ar fi pro-european, dar într-o Europă care își prioritizează propria viziune asupra lumii”, lucru pe care, susține el, actuala elită europeană nu îl face.
„În opinia mea, se va apropia de politicile lui Orban”, a spus Vassilev, respingând, însă, ideea că Orban sau Radev ar urma politici pro-ruse.
Evoluția sa recentă sugerează altceva. Pe parcursul mandatului său prezidențial, Radev a adoptat poziții privind războiul Rusiei în Ucraina care au diferit de cele ale tuturor guvernelor bulgare din perioada respectivă.
El s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, a susținut că un astfel de sprijin riscă să atragă Bulgaria în conflict și a cerut constant dialog cu Rusia.
Declarațiile sale anterioare — inclusiv cea în care a descris Crimeea ca fiind, din punct de vedere juridic, „rusească” — precum și confruntarea publică cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Sofia, în 2023, au alimentat și mai mult controversele.
Într-un discurs recent, Radev a criticat Uniunea Europeană în termeni tot mai duri, acuzând-o că prioritizează ideologia în detrimentul pragmatismului economic și că a devenit „ostaticul ambiției sale de conducere morală”.
Potrivit acestuia, deciziile economice nu mai sunt bazate pe urmărirea beneficiilor reale, ci pe corectitudine ideologică, iar politicile de piață și investiții nu mai sunt ghidate de maximizarea profitului.
El susține că liderii europeni ar trebui să prioritizeze interesele economice, așa cum fac Statele Unite, China și Rusia.
Cu puțin timp înainte ca Bulgaria să adere oficial la zona euro, Radev a încercat să convoace un referendum pe această temă. Acesta a fost respins atât de parlament, cât și de Curtea Constituțională, însă el a continuat să susțină că populația ar fi trebuit consultată și că adoptarea euro a fost prematură.
În campanie, Radev a cerut chiar sancționarea politicienilor care „au introdus euro peste capul oamenilor”. În prezent, mesajul său intern se concentrează pe desființarea a ceea ce descrie drept un sistem oligarhic înrădăcinat — arătând frecvent, în mod deschis, spre Borissov și Peevski.
Fragmentare și alianțe incerte
GERB rămâne pe locul al doilea, Borissov fiind în continuare personajul dominant, deși s-a retras din funcția de prim-ministru de ani de zile.
Borissov este încă o figură conservatoare bine cunoscută în Europa și, după propriile sale declarații, un „bun prieten al lui Orban”. Cu toate acestea, el a respins în repetate rânduri comparațiile politice cu liderul ungar, iar echipa sa insistă că Bulgaria nu trebuie să se abată de la parcursul său pro-european.
Totuși, o decizie recentă a prim-ministrului GERB, Rosen Jeliazkov, de a se alătura Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump — fără consultare parlamentară și în dezacord cu majoritatea statelor UE, cu excepția Ungariei lui Orban — a stârnit controverse și a amplificat tensiunile dintre guvern și opoziție.
Într-un interviu acordat Euronews, în martie, premierul interimar Andrei Ghiurov a descris această mișcare drept „decizia unui oligarh”, referindu-se din nou la Peevski și întărind acuzațiile opoziției privind capturarea statului.
Partidul lui Peevski este cotat să ajungă pe locul al patrulea, în timp ce partidul naționalist „Renașterea”, condus de Kostadin Kostadinov — care susține ieșirea din zona euro — continuă să câștige teren cu un mesaj puternic anti-UE.
Deși conduce în sondaje, Radev este puțin probabil să obțină o victorie care să-i permită să guverneze singur.
Retorica din campanie face formarea unei coaliții extrem de dificilă. Într-o dezbatere recentă organizată de platforma jurnaliștilor independenți Off Air, tabăra lui Radev a exclus atât cooperarea cu Borisov, cât și cu Peevski.
GERB s-a distanțat de Peevski, în timp ce PP-DB a respins orice parteneriat cu Borisov. Peevski nu a participat și nu a trimis niciun reprezentant la dezbaterea finală, la fel ca „Renașterea”.
Cu toate acestea, istoria politică recentă a Bulgariei arată că astfel de „linii roșii” sunt adesea flexibile.
Fără o cale clară către o majoritate, următorul guvern va rezulta, cel mai probabil, din negocieri tensionate și potențial instabile.
Pentru alegători, întrebarea este dacă evoluțiile recente din Ungaria vor stimula o prezență mai mare la vot sau dacă Bulgaria se va îndrepta spre un model care amintește de stilul de guvernare al lui Orban.
Rezultatul nu va modela doar traiectoria internă a țării, ci va fi urmărit îndeaproape în întreaga Uniune Europeană, în contextul temerilor privind noi episoade de instabilitate în statele membre.