Oficialii Uniunii Europene au prezentat, miercuri, un plan amplu menit să reducă dependenţa blocului comunitar de tehnologia americană, pe care o privesc tot mai mult ca pe o ameninţare la adresa viitorului economic şi a securităţii geopolitice a regiunii, în contextul unei relaţii tensionate cu administraţia Trump, scrie The New York Times.
Planul prevede o implicare mai mare a statului în industria tehnologică europeană, pentru a grăbi construcţia de centre de date şi a relansa industria de semiconductori a regiunii.
În acelaşi timp, ar împinge guvernele şi companiile europene să cumpere tehnologie de la furnizori autohtoni şi ar putea exclude firmele americane de la contractele de cloud computing considerate critice pentru securitate.
Liderii europeni sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de dependenţa de tehnologia americană în domenii precum inteligenţa artificială, cloud computing-ul şi semiconductorii.
Mulţi se tem că această dependenţă creează un fel de „buton de oprire” (kill switch) care ar putea fi folosit de administraţia Trump sau de viitori preşedinţi americani pentru a bloca accesul la servicii tehnologice esenţiale.
„Nu ne putem permite să depindem de alţii pentru tehnologiile care ţin spitalele noastre în funcţiune, reţelele energetice stabile şi serviciile în siguranţă”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, organismul executiv al blocului celor 27 de state.
Prin adoptarea unor politici economice mai protecţioniste, acest aşa-numit pachet de suveranitate tehnologică ar putea tensiona şi mai mult relaţia Europei cu administraţia Trump, după disputele anterioare legate de comerţ, de războiul din Ucraina şi de controlul Groenlandei. Jamieson Greer, reprezentantul american pentru comerţ, a ameninţat în trecut cu represalii împotriva Europei din cauza politicilor sale digitale.
Oficialii europeni lucrează la punerea în aplicare a unui acord comercial cu Statele Unite, iar preşedintele Trump le-a transmis că trebuie să-l finalizeze până pe 4 iulie. Parlamentul European urmează să voteze pachetul la mijlocul lunii iunie, cu puţin înainte de acest termen.
Computer and Communications Industry Association, un grup care reprezintă industria, a calificat pachetul drept „discriminatoriu” la adresa companiilor din afara Europei.
„Prin excluderea unor furnizori de tehnologie internaţionali de încredere pe baza locaţiei sediului central şi a structurii lor organizaţionale, Comisia obligă utilizatorii să se bazeze pe o gamă mult mai limitată de produse digitale”, a transmis grupul într-un comunicat.
Pachetul tehnologic face parte dintr-o schimbare de strategie mai amplă, care vizează stimularea creşterii economice. Europa s-a trezit prinsă între dominaţia tehnologică a Statelor Unite şi forţa industrială a Chinei.
În primele trei luni ale acestui an, Uniunea Europeană a înregistrat un deficit comercial cu China de aproximativ 145 de miliarde de euro (în jur de 170 de miliarde de dolari), alimentat în parte de un val de utilaje şi automobile electrice fabricate în China.
Comisia Europeană spune că blocul comunitar depinde de furnizori străini pentru peste 80% din produsele, serviciile, infrastructura şi proprietatea intelectuală din zona digitală.
Companiile americane Amazon, Google şi Microsoft domină piaţa europeană de cloud computing. Semiconductorii şi alte componente vitale vin în principal de la firme cu sediul în Statele Unite şi Asia. Totodată, companiile europene au avut dificultăţi în a-şi face loc pe piaţa în plină expansiune a inteligenţei artificiale, dominată de Anthropic şi OpenAI din Silicon Valley.
După mai bine de un deceniu în care au reglementat agresiv companii precum Apple, Google sau Meta, mulţi lideri europeni vor acum să dezvolte un ecosistem tehnologic mai puternic, capabil să concureze cu aceşti giganţi americani.
„Uniunea Europeană se află într-un moment decisiv, în care îşi poate afirma suveranitatea tehnologică şi îşi poate recâştiga locul în cursa globală pentru putere geoeconomică”, se arată în propunerea Comisiei Europene.
Multe dintre măsurile noului pachet ar putea avea nevoie de un an sau mai mult până să devină lege. Propunerile trebuie să parcurgă un proces legislativ care presupune un acord între statele europene şi cei 720 de membri ai Parlamentului European.
Un element central al iniţiativei UE, denumit Cloud and AI Development Act, este sprijinirea companiilor europene de cloud computing. Pentru anumite sarcini care presupun gestionarea unor date sensibile guvernamentale şi publice, furnizorii din afara Europei ar fi limitaţi în a câştiga contracte.
Proiectul de lege încurajează, de asemenea, construcţia de centre de date prin accelerarea autorizaţiilor, asigurarea unei alimentări fiabile cu electricitate şi investiţii din bani publici. Uniunea Europeană spune că vrea să-şi tripleze, cel puţin, capacitatea centrelor de date până în 2030.
O altă componentă a pachetului, numită Chips Act 2.0, încearcă să stimuleze cererea de semiconductori în rândul companiilor europene, inclusiv al firmelor din industria auto şi de apărare. Legea propusă vine în completarea unei legi din 2023, menite să sprijine producţia de cipuri.
Oficialii europeni au precizat că planul tehnologic nu urmăreşte înlocuirea tehnologiei americane, ci construirea unei rezistenţe care să facă astfel încât guvernele şi companiile din regiune să nu mai depindă de un singur furnizor străin.
Se aşteaptă ca politicile să avantajeze companii europene precum gigantul german de software pentru afaceri SAP, compania franceză de inteligenţă artificială Mistral şi furnizorul francez de cloud computing OVHcloud.
Oficialii de la Bruxelles au relaxat deja şi alte reglementări pentru a încuraja dezvoltarea tehnologică, printre care amânarea aplicării unor reguli legate de inteligenţa artificială.
Comisia Europeană ar putea crea, de asemenea, un fond care să investească direct în companii autohtone – inclusiv din domeniul semiconductorilor şi al producţiei avansate – în schimbul unor participaţii la capital. Ţări precum Franţa au adoptat politici de construire a centrelor de date, promiţând acces la energie nucleară ieftină.
Unele instituţii publice trec deja de la tehnologia americană la alternative europene. Miercuri, Parlamentul European a anunţat că va renunţa la Google în favoarea motorului de căutare francez Qwant.
O numire-cheie pentru ambiţiile tech ale Europei
Tot ca parte a acestui efort, Comisia Europeană a făcut miercuri şi o numire-cheie: danezul Jim Hagemann Snabe a fost desemnat trimis special pentru inteligenţa artificială industrială.
În acest rol, el îi va consilia pe preşedinta Ursula von der Leyen şi pe vicepreşedinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie, Henna Virkkunen, urmând să elaboreze un raport orientat spre viitor despre cum poate fi valorificat la maximum potenţialul IA în întreaga Uniune.
Mandatul lui acoperă întregul ecosistem industrial al inteligenţei artificiale, cu accent pe infrastructura din spatele acesteia – centre de date, calcul de înaltă performanţă şi lanţurile de aprovizionare cu semiconductori, considerate vitale pentru dezvoltarea IA.
Va oferi consultanţă şi pe zona tehnologiilor de bază, de la modelele lingvistice de mari dimensiuni şi IA generativă până la serviciile de cloud şi software-ul avansat, dar şi pe modul în care inteligenţa artificială poate fi aplicată în diverse industrii.
Snabe, un nume cunoscut în lumea tehnologiei, cu peste 25 de ani de experienţă în domeniul IT şi un parcurs important în consiliile marilor companii, va ocupa funcţia ca un consilier special neremunerat, până la 31 martie 2027.
Pentru a evita orice conflict de interese, pe durata mandatului el îşi va suspenda calitatea de membru în consiliul consultativ al Google Cloud şi în consiliul de administraţie al C3.ai.
Ştiri video recomandate
