În fiecare 4 iulie, americanii sărbătoresc naşterea ţării lor şi idealurile de libertate şi democraţie. Ce ştiu mai puţini oameni e că aceste idealuri nu au apărut din senin. Cu mult înainte ca Declaraţia de Independenţă să fie semnată, în 1776, grecii antici puseseră deja bazele multor idei pe care americanii le consideră astăzi „pur americane”, scrie Greek Reporter.
De ce se uitau Părinţii Fondatori la o civilizaţie veche de 2.000 de ani
Când Thomas Jefferson, James Madison, Alexander Hamilton, John Adams şi Benjamin Franklin s-au apucat să pună bazele unei ţări noi, nu au pornit de la zero. Toţi aceşti oameni citiseră temeinic textele filosofilor şi oamenilor de stat din Grecia Antică şi s-au inspirat direct din ele.
Ideea de bază era simplă: în loc să inventeze un sistem politic complet nou, mai bine te uiţi la ce a funcţionat şi ce nu a funcţionat la civilizaţiile de dinainte – mai ales la cetăţile-stat greceşti.
Grecii încercaseră deja, cu secole în urmă, să construiască un sistem de guvernare care să apere libertatea oamenilor, fără să alunece spre tiranie sau haos. Exact asta îşi doreau şi americanii.
Istoricul Thomas E. Ricks spune că educaţia clasică – adică studiul temeinic al grecilor şi romanilor antici – a fost esenţială pentru formarea intelectuală a fondatorilor Americii. Practic, felul în care înţelegeau ei ce înseamnă o republică, ce înseamnă „virtute civică” sau cum ar trebui construită o Constituţie vine direct din lecturile lor din antichitate.
Jefferson, de exemplu, ştia greaca veche şi a admirat filosofia greacă toată viaţa. A considerat educaţia clasică esenţială pentru înţelegerea libertăţii şi a guvernării, iar mai târziu a insistat pe aceleaşi principii când a pus bazele programei de studiu la Universitatea din Virginia.
Cei trei greci care i-au influenţat cel mai mult au fost Aristotel, Platon şi istoricul Polibiu.
Trei idei greceşti care se regăsesc, şi azi, în Constituţia SUA
Platon a scris, în „Republica” lui, despre cât de important e ca puterea într-un stat să fie echilibrată şi despre supremaţia legii – practic, ideea că nimeni nu e mai presus de lege, nici măcar conducătorul. Aceste idei au influenţat mai târziu dezbaterile americane despre cum ar trebui separate puterile în stat.
Aristotel a dus lucrurile mai departe. A analizat diferite forme de guvernare şi a ajuns la o concluzie simplă, dar puternică: un stat e stabil atunci când puterea e împărţită, nu concentrată într-o singură persoană. Ideea asta de moderaţie şi de responsabilitate civică a plăcut enorm liderilor americani, care voiau exact o republică durabilă, nu una care să cadă după câţiva ani.
Iar Polibiu, care a analizat cum funcţiona Republica Romană, a venit cu o teorie esenţială: un guvern e stabil atunci când combină mai multe tipuri de instituţii politice, care se controlează reciproc.
Sună cunoscut? Exact din ideea asta s-a născut sistemul american de „checks and balances” – controlul şi echilibrul dintre puterea executivă, legislativă şi judecătorească, pe care îl învaţă orice elev american la ora de educaţie civică.
De unde vine ideea că toţi oamenii au drepturi, pur şi simplu pentru că sunt oameni
Unul dintre cele mai importante principii ale Revoluţiei Americane e ideea de „drepturi naturale” – convingerea că oamenii au anumite drepturi doar prin faptul că există, indiferent ce spune legea unui stat sau altul.
Şi această idee are rădăcini greceşti. Platon şi Aristotel s-au întrebat, fiecare în felul lui, dacă există principii de justiţie şi ordine care există dincolo de legile scrise de oameni – adică ceva mai presus de orice guvern. Aceste dezbateri filosofice au evoluat de-a lungul secolelor şi au ajuns, în cele din urmă, să influenţeze direct conceptul de drepturi naturale îmbrăţişat de Părinţii Fondatori.
De aceea, când Declaraţia de Independenţă spune că toţi oamenii au drepturi „inalienabile” – viaţa, libertatea, dreptul de a-şi urmări fericirea – vorbim, de fapt, despre o idee care a călătorit din Grecia Antică până în America secolului XVIII, trecând şi prin filosofi iluminişti precum John Locke.
O moştenire vizibilă cu ochiul liber
Influenţa grecească nu s-a oprit la Constituţie. A devenit parte din identitatea Americii – o vezi în arhitectura clădirilor publice, în sistemul de educaţie, în cultura politică. De la coloanele de marmură ale Capitoliului până la dezbaterile din Congres sau de la Curtea Supremă, ecourile Greciei clasice sunt peste tot în viaţa civică americană.
Şi asta explică de ce relaţia Grecia-SUA nu a fost niciodată doar o relaţie diplomatică obişnuită. E o legătură bazată pe o tradiţie democratică comună, care leagă cele două ţări şi astăzi, la aproape 250 de ani de la fondarea Americii.
Grecia şi America, astăzi: mult mai mult decât istorie
Dincolo de moştenirea antică, Grecia şi Statele Unite sunt astăzi aliaţi apropiaţi în NATO şi parteneri strategici, care cooperează pe teme de apărare, energie, securitate regională, educaţie şi comerţ. Grecia a devenit un partener tot mai important pentru americani în estul Mediteranei.
Un rol esenţial în această relaţie îl are şi comunitatea greco-americană: peste trei milioane de americani au origini greceşti. Generaţii întregi de imigranţi greci şi urmaşii lor au contribuit semnificativ la viaţa publică americană – în afaceri, ştiinţă, educaţie, medicină, artă şi guvernare – păstrând, în acelaşi timp, o legătură puternică cu rădăcinile lor culturale.
Din 1987, Statele Unite marchează în fiecare an, la Casa Albă, Ziua Independenţei Greciei (în jurul datei de 25 martie) – o celebrare care recunoaşte atât lupta Greciei pentru independenţă, cât şi influenţa profundă a civilizaţiei greceşti antice asupra democraţiei americane. E o tradiţie care a devenit, cu timpul, bipartizană: preşedinţi din ambele tabere politice au recunoscut public această datorie intelectuală.
Ce au spus preşedinţii americani despre Grecia
Cel mai bine se vede acest lucru din propriile cuvinte ale preşedinţilor americani, de-a lungul anilor.
În 2016, la Atena, Barack Obama spunea: „La douăzeci şi cinci de secole după ce Atena a arătat prima dată calea, la 250 de ani de la începutul marii călătorii americane, credinţa mea şi încrederea mea, certitudinea mea în idealurile noastre democratice şi în valorile universale rămân neştirbite”.
Doi ani mai târziu, la Casa Albă, Donald Trump descria Grecia drept „locul de naştere al democraţiei şi al civilizaţiei occidentale”.
„Peste tot în jurul nostru, aici, în Statele Unite, vedem influenţa profundă a culturii, artei şi filosofiei greceşti, iar în Federalist Papers, părinţii noştri fondatori au consultat înţelepciunea cetăţilor-state greceşti antice atunci când au scris propria noastră Constituţie”, a declarat acesta.
Trump a continuat, vorbind despre arhitectura oraşului Washington: „Oamenii noştri de ştiinţă, avocaţii şi educatorii din întreaga naţiune găsesc în continuare inspiraţie în operele grecilor antici. Iar în tot acest oraş-capitală, de la Curtea Supremă la Lincoln Memorial, până la frumoasa Casă Albă, vedem măreţia arhitecturii greceşti”.
Şi a încheiat astfel: „Noi (grecii şi americanii) stăm împreună pentru libertate, justiţie şi democraţie astăzi şi pentru totdeauna. Dumnezeu să binecuvânteze Grecia şi Dumnezeu să binecuvânteze Statele Unite ale Americii”.
„Ca să cunoşti cu adevărat America, trebuie să cunoşti puţin şi Grecia, ca s-o înţelegi cu adevărat”, a declarat Joe Biden, la recepția de Ziua Independenței Greciei, în 2023.
A explicat și de ce: „Grecia este ţesută chiar în fundaţiile democraţiei şi ale naţiunii noastre. O vedem peste tot în acest oraş, de la coloanele Capitoliului până la – la figurile care flanchează Curtea Supremă, inspirate de Themis – zeiţa greacă a legii şi a justiţiei. Şi mai mult decât atât, o simţim în sufletul naţiunii noastre, pentru că suntem guvernaţi ca «Noi, Poporul»”.
Un an mai târziu, în 2024, Biden revenea asupra aceleiaşi idei: „Părinţii naţiunii americane au studiat gânditorii greci antici; revoluţia noastră din 1776 s-a inspirat din ei. 45 de ani mai târziu, patrioţii greci au luptat pentru propria lor independenţă. De aceea, aniversarea Independenţei Greciei este o zi specială şi pentru America. Ţările noastre sunt legate. Împărtăşim valori, împărtăşim inspiraţie, împărtăşim convingerea că totul este posibil”.
Iar în martie 2025, Trump a revenit la Casa Albă cu aceeaşi celebrare, mulţumind americanilor de origine greacă din administraţia sa şi recunoscând, încă o dată, moştenirea comunităţii greco-americane: „Poate cel mai mare dar pe care l-am moştenit de la această cultură extraordinară este comunitatea noastră greco-americană incredibilă, care numără acum peste trei milioane de oameni”.