Cercetători din Suedia au dezvoltat un om de știință bazat pe Inteligența Artificială, capabil să formuleze ipoteze științifice, să conceapă experimente și să interpreteze rezultatele, scrie Euronews.
Echipa a combinat mai multe modele lingvistice mari (LLM), baze de date de mari dimensiuni și echipamente robotizate de laborator într-un sistem cu circuit închis. Acesta poate parcurge întregul ciclu al descoperirii științifice.
„Este o cantitate prea mare de informații pentru a fi analizată de un om. Dar omul nostru de știință artificial a putut identifica întrebări biologice promițătoare, a putut recomanda experimente pentru a le testa, a putut evalua rezultatele experimentale și și-a putut rafina treptat înțelegerea pe baza noilor dovezi”, a declarat Ievgeniia Tiukova, cercetătoare la Universitatea de Tehnologie Chalmers și una dintre autoarele noului studiu.
Sistemul a analizat o bază de date cu aproximativ 60.000 de relații fenotipice, fiziologice și metabolice ale speciei S. cerevisiae, cunoscută drept drojdia de bere sau drojdia de panificație. Apoi a formulat aproape 2.000 de predicții testabile despre felul în care nutrienții influențează creșterea celulelor și rezistența la stres.
Ulterior, sistemul a evaluat aceste ipoteze, a selectat grupurile de control pentru comparație și a transformat ideile în instrucțiuni pas cu pas, care pot fi citite de echipamentele de laborator.
După finalizarea testelor, IA a analizat datele, a stabilit dacă predicțiile s-au confirmat și a actualizat sau rafinat automat ipotezele infirmate, pentru ciclurile următoare.
„În loc să servească doar ca instrument de sprijin pentru luarea deciziilor, omul de știință artificial generează activ cunoaștere științifică nouă”, a spus Tiukova.
Autorii au subliniat că viitorul cercetării științifice stă în automatizare. Progresele din robotică, IA și tehnologiile de mare randament transformă procesul științific.
„Oamenii de știință artificiali vor colabora cu cei umani pentru a accelera descoperirile în biologie, medicină și biotehnologie”, a declarat Ross King, autorul principal al studiului, de la Universitatea din Göteborg.
„Astfel de sisteme de IA au potențialul de a reduce timpul necesar pentru explorarea unor întrebări științifice complexe și de a optimiza utilizarea resurselor de laborator”, spune King.
Oamenii vor rămâne esențiali
Potrivit cercetătorilor, astfel de soluții bazate pe IA ar putea reduce subiectivismul uman și ar putea accelera ciclurile de cercetare. Ar putea diminua și variațiile cauzate de erorile umane, de înregistrarea incompletă a protocoalelor experimentale, de condițiile de mediu și de alți factori care pot afecta rezultatele și reproductibilitatea lor.
Autorii au insistat însă că oamenii vor juca în continuare un rol-cheie în cercetarea științifică.
„Oamenii vor rămâne esențiali pentru stabilirea priorităților, interpretarea contextului mai larg, dezvoltarea programelor de cercetare și asigurarea respectării regulilor etice”, a spus King. „Generațiile viitoare de laboratoare autonome vor deveni tot mai capabile să colaboreze cu oamenii și vor fi parteneri valoroși în eforturile de a rezolva cele mai dificile întrebări din biologie și medicină”.
Pe măsură ce utilizarea IA în cercetare avansează, organismele internaționale încearcă să stabilească reguli pentru guvernarea ei.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat recent un raport cu recomandări pentru cercetători, comisii de etică, autorități de reglementare, finanțatori și factori de decizie politică, „pentru a contribui la desfășurarea responsabilă a cercetării în domeniul sănătății bazate pe IA, în beneficiul tuturor”.
„Inteligența artificială creează oportunități fără precedent de a accelera cercetarea în domeniul sănătății și de a îmbunătăți viața oamenilor”, a declarat Meg Doherty, directoare a Departamentului Știință pentru Sănătate din cadrul OMS. „În același timp, inovația trebuie ghidată de garanții etice solide, care să protejeze demnitatea umană, drepturile și echitatea”.
