O descoperire arheologică deosebită a fost făcută la Corent, în departamentul francez Puy-de-Dôme, unde săpăturile din această vară au scos la iveală ceea ce ar putea fi cel mai mare atelier monetar cunoscut din lumea antică. Arheologii cred că aici erau bătute, înainte de cucerirea romană, monede galice din bronz, argint și aur, potrivit Le Monde.
Descoperirea a fost făcută în vechiul oraș al arvernilor de la Corent, în perioada care a precedat Războiul Galic, purtat între anii 58 și 51 î.Hr. Potrivit arheologului Matthieu Poux, cercetător la Universitatea Louis-Lumière Lyon-II, complexul ar putea fi „cel mai mare atelier monetar cunoscut nu doar în Europa celtică, ci în întreaga lume antică”.
› Vezi galeria foto ‹
Poux avertizează însă că este prea devreme pentru o concluzie definitivă. „Nu trebuie să vinzi pielea ursului înainte de a-l fi prins”, spune arheologul, care este totuși aproape convins că structurile descoperite au avut o legătură cu producția de monede.
Atelierul nu s-ar fi limitat la baterea unor monede locale din bronz. Cercetătorii cred că aici ar fi fost produse și staterele arverne, monede din argint și aur care purtau numele populației galice ce ocupa regiunea și care au circulat pe scară largă în Galia.
Situl se întinde pe aproximativ 500 de metri pătrați. La prima vedere, pentru un nespecialist, locul pare doar un teren acoperit cu pietre. Cercetările arheologice au scos însă la iveală urmele unor structuri importante.
Printre acestea se află un zid cu o grosime cuprinsă între unu și doi metri și o lungime de cel puțin 40 de metri. Zidul este străpuns de un pasaj îngust și este mărginit de un șir de mici încăperi dotate cu vetre sau cuptoare și alimentate cu apă.
Structura sitului și prezența acestor instalații îi determină pe arheologi să ia în calcul existența unui complex specializat în producția monetară, într-o perioadă în care comunitățile galice își dezvoltaseră deja propriile sisteme economice și monetare, înainte de integrarea teritoriilor în lumea romană.
Marți, 15 septembrie, arheologii au încheiat campania din acest an și au acoperit situl pentru a-l proteja de eventualii jefuitori până la următoarea campanie de cercetare.
În această vară, aproximativ 100 de studenți și voluntari au participat la săpături, înfruntând atât perioadele de caniculă, cât și ploile torențiale.